Un procent record de 52% din suprafața Europei s-a confruntat cu un stres termic intens pe parcursul verii trecute, care a fost cea mai călduroasă înregistrată vreodată pe continent, conform datelor publicate vineri de observatorul climatic al Uniunii Europene, preluate de Digi24 după Agerpres.

Cel mai rapid se încălzește acest continent la nivel global, fiind afectat de o succesiune continuă de valuri de căldură ce au debutat timpuriu încă din primăvară, doborând recorduri termice și generând zeci de mii de decese suplimentare, arată sursa citată.

Fenomenul de stres termic apare atunci când sistemele naturale de răcire ale corpului uman devin insuficiente, generând manifestări de la stări de leșin și cefalee până la cedarea mai multor organe și chiar deces.

„Unul dintre aspectele marcante ale anului 2026 este faptul că această căldură s-a remarcat nu numai prin intensitatea sa, ci şi prin extinderea sa geografică”, a declarat Samantha Burgess, responsabil strategic pentru climă la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (CEPMMT), instituție care coordonează programul Copernicus.

Sezonul estival a devenit cel mai cald din istoria măsurătorilor în Europa de Vest, incluzând patru dintre cele mai puternice zece episoade caniculare consemnate vreodată, cu precădere în Franța, Regatul Unit și Belgia.

Deși canicula din august 2003 rămâne cea mai severă ca durată și intensitate cumulată, în 2026 s-au contorizat 17 zile în care minimum 60% din vestul continentului a depășit pragul de 30 de grade Celsius, față de 11 zile în 2003 și 7 în 2025.

Aceste condiții au determinat expunerea a 52% din teritoriul european la un stres termic extrem, definit prin temperaturi resimțite de peste 38 de grade Celsius. În același timp, aproximativ 80% din regiune a experimentat un stres termic puternic, cu valori resimțite de peste 32 de grade Celsius, pe parcursul unui record de 41 de zile.

„Vara anului 2026 a demonstrat modul în care stresul termic devine atât mai răspândit, cât şi mai persistent”, a menționat Burgess, amintind că acesta reprezintă principalul factor de mortalitate legat de vreme pe plan mondial.

Totodată, perioada caldă a fost însoțită de secetă severă, generând cele mai reduse debite ale râurilor de la debutul monitorizărilor în 1992, fapt care a afectat transportul fluvial, irigațiile, răcirea centralelor nucleare și generarea de energie hidroelectrică.

Situația de secetă a cuprins aproape jumătate din continent spre finalul lunii august, în timp ce mările și oceanele din regiune au marcat temperaturi de suprafață nemaiîntâlnite sau aproape de recorduri pe coasta atlantică și în Marea Mediterană, însoțite de valuri de căldură marină excepționale.

„Aceasta este una dintre caracteristicile marcante ale acestei veri: nu este vorba de un record izolat, ci de modul în care multiple recorduri au apărut simultan în cadrul sistemului climatic”, a completat reprezentanta CEPMMT.

Informațiile au fost preluate și adaptate după Digi24.