România se pregătește pentru o răcire accentuată a vremii, după o perioadă lungă cu temperaturi ridicate, specifice sezonului estival, o masă de aer rece din Europa Centrală și de Vest urmând să determine o scădere termică semnificativă începând de duminică, 11 octombrie, conform informațiilor publicate de România TV.
Elena Mateescu, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a explicat că diferențele de temperatură vor fi majore, în special în zonele care au înregistrat recent valori apropiate de cele de vară. Dacă sâmbătă maximele pot atinge 27-28 de grade Celsius în sud-estul țării, în nord și centru nu se vor depăși 18 grade.
Procesul de răcire se va extinde treptat, iar la mijlocul săptămânii viitoare valorile termice diurne vor coborî între 12 și 18 grade Celsius. Schimbarea meteorologică va aduce și precipitații, inițial în vest, centru și nord, apoi pe arii extinse, cu cantități estimate între 10 și 15 litri pe metru pătrat, iar izolat peste 20-25 de litri. La munte, la peste 1.500 de metri, pot apărea lapoviță și ninsoare.
Șefa ANM a avertizat că pătrunderea masei de aer polar ar putea aduce precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare, deși iarna nu se va instala complet în această perioadă, arată sursa citată.
În intervalul 12-19 octombrie, precipitațiile vor fi excedentare în regiunile extracarpatice, în special în sud, în timp ce vestul și nord-vestul vor consemna un deficit. Pentru următoarele trei săptămâni, până pe 9 noiembrie, estimările indică valori apropiate de mediile climatologice.
La nivel global, meteorologii monitorizează intensificarea rapidă a fenomenului El Niño, care ar putea atinge în decembrie 2026 un nivel record. Temperatura apelor de suprafață din Oceanul Pacific tropical prezintă anomalii în creștere, iar probabilitatea ca fenomenul să persiste până în 2027 este estimată la aproape 100%, potrivit datelor Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), preluate de România TV.
Aceste schimbări climatice pot genera secetă, inundații și temperaturi extreme în diferite regiuni ale globului, afectând agricultura și resursele de apă, deși impactul direct asupra Europei rămâne dificil de anticipat din cauza altor factori atmosferici.
