Păcănelele s-au întors în localitățile mici, spre disperarea familiilor care au membri dependenți de jocuri de noroc. De la sfârșitul lunii aprilie, sălile de jocuri au fost interzise în orașele cu mai puțin de 15.000 de locuitori, fiind forțate să se mute în zone urbane mai mari. Totuși, această restricție a durat doar patru luni.

Patronii sălilor de jocuri de noroc au reușit să obțină în instanță dreptul de a-și continua activitatea până la expirarea licențelor, motivând că au plătit taxe substanțiale către statul român și că noile reguli le-ar afecta recuperarea investiției. În prima instanță, opt patroni au avut câștig de cauză.

În Sinaia, județul Prahova, de exemplu, deși populația este de doar 9.000 de locuitori, două săli de jocuri au fost redeschise. Patronii și-au recâștigat dreptul de a funcționa până la expirarea licenței, care costă anual 150.000 de euro. Pe lângă această taxă, fiecare aparat implică o taxă de viciu de 500 de euro pe an, iar garanția pentru sălile de jocuri se ridică la 500.000 de euro.

„Da, sunt acțiuni intentate de anumite societăți împotriva ONJN. Instanța le-a admis cererile. Noi avem obligația să contestăm decizia și am făcut acest lucru, așteptând acum rezultatele,” a declarat Gheorghe Gabriel Gheorghe, președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, pentru ProTV.

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) este agenția guvernamentală care reglementează și supraveghează activitatea din domeniul jocurilor de noroc în România. Înființată printr-o ordonanță în 2013, ONJN funcționează pe baza unor reglementări actualizate, având rolul de a reduce evaziunea fiscală și de a crește veniturile la bugetul de stat. Totodată, ONJN actualizează regulile din sector pentru a proteja grupurile vulnerabile și pentru a preveni dependența de jocuri de noroc, protejând în același timp minorii. Obiectivele principale includ reglementarea transparentă a sectorului, combaterea jocurilor ilegale și promovarea unor servicii legale și sigure.