Comisia Europeană cere Guvernului României măsuri pentru acoperirea costurilor suplimentare ale noii legi a salarizării, după ce impactul bugetar estimat a crescut de la aproximativ 8 miliarde de lei la aproape 12 miliarde de lei, potrivit capital.ro. În corespondența tehnică dintre Comisie și autoritățile române, una dintre variantele menționate este extinderea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) asupra pensiilor.
Diferența față de scenariul prudent discutat inițial este de aproximativ 4 miliarde de lei și ar trebui acoperită prin măsuri compensatorii. Potrivit sursei citate, Comisia solicită stabilirea acestora cel târziu odată cu adoptarea legii și recomandă adoptarea lor concomitent cu aceasta sau, de preferat, înainte de intrarea ei în vigoare.
În prezent, pentru veniturile din pensii care depășesc 3.000 de lei se plătește CASS doar pentru partea care trece de acest prag. Aplicarea măsurii este prevăzută până la 31 decembrie 2027.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat însă că o eventuală prelungire va fi decisă de autoritățile române, nu de Comisia Europeană. Întrebat luni seară, la B1 TV, despre posibilitatea extinderii perioadei de aplicare a contribuției, el a spus că Ministerul Finanțelor va trebui să analizeze dacă și în ce condiții măsura ar putea continua.
Potrivit ministrului, deficitul Casei de Asigurări de Sănătate s-a redus simțitor în anul la care se referea declarația, ca urmare a acestor măsuri. În aprecierea sa, în lipsa lor, deficitul ar fi fost de circa 4 miliarde de lei.
Dragoș Pîslaru a susținut că Bruxelles-ul nu stabilește ce trebuie să facă autoritățile române cu bugetul Casei de Asigurări de Sănătate. El a adăugat că orice guvern care va veni la Palatul Victoria va trebui să analizeze sustenabilitatea bugetului asigurărilor de sănătate.
Separat de identificarea măsurilor compensatorii, specialiștii europeni au semnalat o neconcordanță între calculele financiare și prevederile proiectului legii salarizării. Aceasta privește salariile din sănătate, diferența dintre fișierul folosit pentru estimarea impactului și textul proiectului fiind evaluată la aproximativ un miliard de lei.
În acest context, autoritățile trebuie să clarifice impactul financiar al noii legi înainte de aplicarea majorărilor salariale. Experții europeni au cerut Guvernului și un calendar clar pentru plata arieratelor datorate magistraților.
Dragoș Pîslaru a explicat că valoarea de referință din ultima variantă a legii salarizării a fost redusă la solicitarea Ministerului Finanțelor. Potrivit variantei prezentate de el, aplicarea ar urma să înceapă de la 4.000 de lei, iar valoarea să ajungă la 4.100 de lei la rectificarea bugetară, nivelul de 4.100 de lei fiind cel avut în vedere inițial.
Ministrul interimar al Muncii susține că impactul estimat ar trebui păstrat puțin sub 12 miliarde de lei, pentru a lăsa o rezervă bugetară. El a respins informațiile potrivit cărora noua formulă de salarizare ar urma să reducă unele venituri, afirmând că au fost făcute calcule pentru situații diferite și că proiectul include un mecanism de protejare a veniturilor.
Potrivit relatării citate, presiunea pentru identificarea surselor de acoperire a costurilor suplimentare vine și din perspectiva evaluărilor agențiilor de rating și a investitorilor care urmăresc evoluția finanțelor publice ale României.
