Postul Crăciunului începe duminică, 15 noiembrie 2026, și durează 40 de zile, până joi, 24 decembrie, în Ajunul Nașterii Domnului. Calendarele ortodoxe citate în material prevăd 14 zile cu dezlegare la pește: șase în noiembrie și opt în decembrie.
Lăsatul Secului este sâmbătă, 14 noiembrie, ultima zi înaintea postului în care credincioșii ortodocși pot consuma carne, lapte, brânzeturi și ouă. Prima dezlegare la pește este pe 21 noiembrie, de Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, iar ultima, pe 19 decembrie.
În noiembrie, peștele este permis sâmbătă, 21 noiembrie, duminică, 22 noiembrie, luni, 23 noiembrie, sâmbătă, 28 noiembrie, duminică, 29 noiembrie, și luni, 30 noiembrie, de Sfântul Apostol Andrei.
În decembrie, zilele cu dezlegare sunt marți, 1 decembrie, joi, 3 decembrie, sâmbătă, 5 decembrie, și duminică, 6 decembrie, de Sfântul Ierarh Nicolae. Urmează luni, 7 decembrie, sâmbătă, 12 decembrie, de Sfântul Spiridon, duminică, 13 decembrie, și sâmbătă, 19 decembrie.
Intervalul 15–20 noiembrie nu cuprinde nicio dezlegare la pește. Nici între 20 și 24 decembrie, perioadă considerată mai aspră, nu este permis peștele, inclusiv duminică, 20 decembrie.
Pentru untdelemn și vin, Alba24, citând calendarul Patriarhiei Române, menționează datele de 17, 19, 24 și 26 noiembrie. Calendarul publicat de CrestinOrtodox.ro indică pentru luna următoare zilele de 4, 8, 10, 15, 17 și 22 decembrie.
Regulile mănăstirești prezentate de Agerpres pe baza Agenției Basilica prevăd ajunare lunea, miercurea și vinerea până după-amiaza, între orele 15:00 și 16:00. După aceea se consumă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn.
Marțea și joia, rânduiala permite legume fierte cu untdelemn și vin. Regula generală pentru sâmbătă și duminică permite pește, cu excepția perioadei mai aspre dinaintea Crăciunului; calendarul prezentat pentru 2026 exclude însă și duminica de 15 noiembrie, inclusă în intervalul inițial fără dezlegare.
Există derogări pentru anumite sărbători: dacă o sărbătoare cu doxologie mare cade lunea, marțea sau joia, se permite peștele. Dacă miercurea ori vinerea este o sărbătoare cu priveghere sau hramul bisericii, sunt permise untdelemnul, peștele și vinul, astfel că rânduielile parohiilor pot diferi ușor.
Aceste reguli țin de tradiția monahală, în timp ce mulți credincioși urmează postul prin renunțarea la alimentele de origine animală. Pentru situații precum boala, sarcina sau vârsta înaintată, materialul recomandă îndrumarea preotului duhovnic și a medicului, iar pentru verificarea zilelor, consultarea calendarului parohiei.
În alimentația de post sunt evitate carnea, laptele, brânzeturile, ouăle și preparatele care le conțin. Mesele pot include legume, fructe, fasole, cartofi, ciuperci, orez, pâine și alte alimente de post, pregătite potrivit regulilor fiecărei zile.
Printre preparatele obișnuite se numără sarmalele de post, ciorba de legume, zacusca și murăturile. În cazul produselor gata preparate, verificarea etichetelor poate identifica ingrediente precum laptele praf, ouăle sau untul, prezente inclusiv în unii biscuiți, în pâine ori în sosuri.
Dezlegările permit includerea peștelui în meniu, iar multe familii își planifică mesele din timp, mai ales pentru Sfântul Andrei și Sfântul Nicolae. În 2026, aceste sărbători cad luni, respectiv duminică.
Ajunul Crăciunului, 24 decembrie, are o rânduială mai aspră. Potrivit calendarelor ortodoxe citate, se mănâncă doar seara, fiind indicate grâul fiert îndulcit cu miere, poamele, covrigii sau turtele de făină.
Practica diferă între regiuni, iar unii credincioși ajunează până la apariția Luceafărului de seară, în amintirea stelei care a vestit Nașterea Domnului. Crăciunul este vineri, 25 decembrie 2026, urmat de Soborul Maicii Domnului, pe 26 decembrie, și de Sfântul Apostol și Arhidiacon Ștefan, pe 27 decembrie.
Potrivit Agerpres, durata de 40 de zile, cu începere la 15 noiembrie, a fost stabilită de Sinodul Local din Constantinopol din 1166. Anterior, durata varia, unii creștini postind o săptămână, iar alții șase săptămâni.
Aceeași sursă situează primele mențiuni în secolele IV și V, la Fericitul Augustin și la Leon cel Mare, episcopul Romei. Acesta din urmă a rostit nouă cuvântări despre post, pe care îl numea „postul din luna a zecea”.
În tradiție, cele 40 de zile amintesc de postul lui Moise pe Muntele Sinai. Unii tâlcuitori asociază pregătirea celor care au așteptat Legea cu pregătirea creștinilor pentru Nașterea Domnului.
Durata poate varia în unele calendare: în 2025, postul a început vineri, 14 noiembrie, și a avut 41 de zile. În 2026, 14 noiembrie cade sâmbăta, iar începutul revine la data obișnuită.
Postul Crăciunului este considerat de asprime mijlocie, asemănător Postului Sfinților Apostoli și mai ușor decât Postul Paștelui.
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie, este sărbătoare cu cruce roșie și dezlegare la pește indiferent de ziua săptămânii; atunci încep cântările Nașterii Domnului. Tot cu cruce roșie este sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, pe 30 noiembrie.
Sfântul Ierarh Nicolae, sărbătorit pe 6 decembrie, este asociat cu darurile lăsate copiilor în ghetuțe. Pe 13 decembrie este Duminica Sfinților Strămoși, iar pe 20 decembrie începe înainte-prăznuirea Nașterii Domnului.
Agerpres amintește că, potrivit tradiției, colindele se cântă în afara bisericilor după Sfântul Andrei.
În tradiția Bisericii, postul presupune și rugăciune, milostenie, iertare și împăcare, alături de renunțarea la certuri, bârfă și gânduri negative. Perioada este legată de pregătirea Fecioarei Maria pentru nașterea Mântuitorului și de pilda lui Daniel și a celor trei tineri din Babilon.
Mulți credincioși merg mai des la biserică, se spovedesc și se împărtășesc înainte de Crăciun. Pentru cei care postesc prima dată, materialul propune notarea dezlegărilor și planificarea unor mese simple, subliniind importanța dimensiunii spirituale, nu a complexității preparatelor.
