Pensia aferentă lunii în care a murit un pensionar și eventualele drepturi restante, cuvenite și neîncasate, pot fi solicitate de persoanele îndreptățite. Potrivit articolului 107 din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, plata se face către o singură persoană, iar termenul general de prescripție indicat de Casa Națională de Pensii Publice este de 3 ani.
Soțul sau soția supraviețuitoare, copiii și părinții persoanei decedate pot solicita aceste sume în condițiile legii. În lipsa lor, plata poate fi cerută de ceilalți moștenitori, potrivit dreptului comun.
Banii nu sunt distribuiți automat tuturor membrilor familiei. Persoana care solicită plata trebuie să prezinte documentele care îi dovedesc dreptul de a încasa suma.
Pensia pentru luna decesului poate fi cerută dacă a rămas neîncasată, inclusiv atunci când pensionarul a murit înainte de ziua obișnuită de plată. De exemplu, dacă decesul a avut loc pe 8 noiembrie, înainte de încasarea pensiei pentru acea lună, persoana îndreptățită poate solicita suma cuvenită pentru noiembrie.
Pot fi solicitate și diferențele de pensie sau alte drepturi restante, dacă au fost stabilite legal și au rămas neîncasate până la deces. Această posibilitate nu se extinde automat asupra pensiilor pentru lunile următoare decesului, atunci când dreptul la plată nu mai există.
Pentru pensionarii care primeau banii prin poștă, pensia aferentă lunii decesului, rămasă neîncasată înainte de distribuire, poate fi cerută ulterior la casa teritorială de pensii. O rudă nu poate obține banii doar prezentându-se în locul pensionarului la poștaș: după deces trebuie urmată procedura legală, cu cerere și documente justificative.
În cazul plății în cont bancar, pensia cuvenită care a fost virată înainte de deces nu mai figurează ca neîncasată în evidențele casei de pensii. Sumele din cont sunt supuse regulilor bancare și succesorale aplicabile.
Dacă pensia pentru luna decesului nu a fost plătită, persoana îndreptățită o poate solicita casei de pensii. În schimb, pensiile virate după deces pentru luni în care dreptul la plată nu mai exista pot fi recuperate de instituțiile competente și nu pot fi păstrate doar pentru că au intrat în cont.
Familia nu trebuie să folosească automat cardul și codul PIN ale persoanei decedate pentru retragerea banilor. Recomandarea este ca situația să fie clarificată cu banca și cu instituția care plătea pensia.
Conform precizărilor Casei Naționale de Pensii Publice, solicitantul trebuie să depună o cerere pentru plata sumelor neîncasate, după modelul din anexa nr. 8 la normele de aplicare. Dosarul trebuie să includă certificatul de deces și actul de identitate al solicitantului.
În funcție de situație, sunt necesare și certificatul de căsătorie, certificatul de naștere sau alte acte de stare civilă care dovedesc legătura de familie. Certificatul de moștenitor se prezintă atunci când este necesar.
Documentele se prezintă în original, pentru verificare. Potrivit regulilor privind simplificarea procedurilor administrative, instituțiile publice trebuie să fotocopieze gratuit documentele originale necesare, fără să oblige beneficiarii să aducă propriile copii.
Certificatul de moștenitor nu este obligatoriu în toate situațiile. Soțul supraviețuitor, copiii și părinții, menționați expres de legislația pensiilor, trebuie să își dovedească această calitate prin actele de stare civilă corespunzătoare.
Pentru ceilalți moștenitori, care solicită plata în lipsa persoanelor prevăzute expres de lege, este necesar certificatul de moștenitor în care drepturile neîncasate sunt incluse în masa succesorală. Înainte de inițierea unei proceduri succesorale doar pentru recuperarea ultimei pensii, situația concretă trebuie verificată la casa de pensii.
Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice, termenul general de prescripție de 3 ani se calculează de la data decesului sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care a fost declarat decesul. În exemplul unui pensionar decedat pe 15 octombrie 2026, termenul se calculează de la această dată.
Cererea nu trebuie depusă obligatoriu imediat după înmormântare. Amânarea poate însă duce la pierderea dreptului de a solicita plata, prin împlinirea termenului de prescripție.
Solicitantul trebuie să se adreseze casei teritoriale de pensii care administra dosarul persoanei decedate. Procedura presupune verificarea existenței unor sume neîncasate, pregătirea cererii și a dovezilor privind calitatea solicitantului, apoi depunerea dosarului prin modalitățile acceptate de instituție.
Casa de pensii verifică documentele și stabilește dacă suma poate fi plătită. Dacă solicitarea este aprobată, banii sunt achitați prin modalitatea de plată stabilită; pentru evitarea deplasărilor inutile, solicitantului i se recomandă să verifice în prealabil programul instituției și opțiunile de transmitere a documentelor.
Pensia neîncasată este diferită de ajutorul de deces, cele două drepturi având proceduri distincte. Ajutorul de deces se acordă, în condițiile legii, persoanei care dovedește că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
Acesta poate fi solicitat și de altcineva decât soțul sau copiii, dacă persoana îndeplinește condițiile legale și dovedește suportarea cheltuielilor. Familia poate avea dreptul atât la sumele de pensie neîncasate, cât și la ajutorul de deces, dacă sunt îndeplinite separat condițiile fiecărei prestații.
Un drept distinct este și pensia de urmaș, care poate fi acordată copiilor și soțului supraviețuitor, în condițiile legii. Copiii pot beneficia, de regulă, până la 16 ani sau până la 26 de ani dacă își continuă studiile în condițiile legale, existând și situații speciale legate de invaliditate.
Pentru soțul supraviețuitor, acordarea pensiei de urmaș depinde de vârstă, durata căsătoriei și celelalte condiții prevăzute de lege. Aceasta se solicită separat de plata pensiei neîncasate aferente lunii decesului.
