În calendarul ortodox, data de 12 iulie 2026 marchează o zi de o însemnătate deosebită, fiind dedicată cinstirii Sfintei Icoane Prodromița de la Muntele Athos, dar și pomenirii Sfintei Veronica. Această zi este marcată în rândul credincioșilor prin rugăciuni specifice și prăznuire liturgică, conform informațiilor disponibile pe 12 iulie.
Icoana Maicii Domnului, cunoscută sub numele de „Prodromița”, este una dintre cele mai venerate icoane făcătoare de minuni păstrate la Muntele Athos. Potrivit crestinortodox.ro, prăznuirea acesteia are loc anual pe 12 iulie, fiind însoțită de o priveghere de întreaga noapte. În cadrul aceluiași schit athonit se află și alte icoane cu puteri tămăduitoare, printre care și cea a Sfântului Ioan Botezătorul.
Tot pe 12 iulie este prăznuită Sfânta Veronica, o figură centrală a tradiției creștine, originară din localitatea Banias. Conform datelor oferite de pravila.ro, aceasta a fost femeia vindecată de Mântuitorul Iisus Hristos după 12 ani de suferință. În semn de recunoștință, ea a ridicat o statuie de bronz care Îl înfățișa pe Iisus alături de o femeie îngenunchiată. Sfânta Veronica este, de asemenea, recunoscută pentru gestul de a șterge fața lui Iisus cu o mahramă în drumul spre Golgota, pe pânză imprimându-se chipul Mântuitorului, considerată prima icoană nefăcută de mână omenească.
Pentru această zi de sărbătoare, rânduiala bisericească prevede un canon de rugăciune dedicat Icoanei Prodromița. Credincioșii rostesc troparul închinat Maicii Domnului, care subliniază rolul icoanei în tămăduirea sufletelor și a trupurilor: „Născătoare de Dumnezeu, pururea Fecioară, sfintei şi dumnezeieştii icoanei tale cu dragoste şi cu credinţă închinându-ne, o sărutăm mulţumind; căci prin ea celor credincioşi dăruieşti cu adevărat tămăduiri sufletelor şi trupurilor. Pentru aceasta, grăim către tine: Slavă fecioriei tale, slavă milostivirii tale, slavă purtării tale de grijă, Ceea ce eşti Una Binecuvântată.”
În cadrul slujbelor, se aduce laudă și prin cântări specifice, precum Cântarea 1, care îndeamnă la cinstirea minunilor săvârșite prin această icoană: „Dă-mi dar cuvântului, Fecioară, ca să încep a lăuda slăvitele minuni ale preastrălucitei tale icoane cu luminată cunoştinţă, Stăpână, de Dumnezeu Dăruită.”
De asemenea, în cadrul rânduielii, este rostit și Condacul, care reiterează rolul protector al Maicii Domnului: „Chipului tău, Preacurată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ne închinăm credincioşii, cinstindu-l după vrednicie; căci ne păzeşti şi ne izbăveşti din ispite şi din toate relele întâmplări. Pentru aceea, mulţumind, grăim ţie: Bucură-te, Fecioară, Nădejdea şi Slava creştinilor.”
Sărbătoarea este completată de o serie de stihuri și cântări care fac parte din canonul complet, menite să aducă mângâiere și întărire spirituală credincioșilor care participă la prăznuirea icoanei făcătoare de minuni.
