Scăderea nivelului apei din Dunăre a făcut ca fundațiile uneia dintre cele mai mari construcții romane să iasă la suprafață. Este vorba despre Podul lui Constantin cel Mare, ridicat acum aproape 1.700 de ani. Această structură lega localitatea Oescus din Bulgaria de Sucidava, zonă aflată la Corabia, în România, conform Digi24.

Fundațiile au devenit vizibile în apropierea localității Ghighen, cunoscută și ca Gigen. Arheologii de la Muzeul Regional de Istorie din Plevna au folosit drone pentru a fotografia vestigiile. Specialiștii arată că nu este o descoperire nouă, ci o șansă rară de a vedea direct ruinele, care erau deja cunoscute de cercetători.

Imaginile au stârnit interes și la Corabia, deși nu există o confirmare oficială că fundațiile pot fi văzute și de pe malul românesc. Capătul nordic al construcției se afla la Sucidava, în cartierul Celei, unde se găsesc urme ale portalului și ale infrastructurii. Urmele podului se află atât pe maluri, cât și sub albia Dunării.

Lungimea totală a podului era de aproximativ 2.437 de metri, iar platforma avea o lățime de circa 5,7 metri și urca la zece metri deasupra apei. Pe aici treceau soldați, vehicule, animale, provizii și echipamente militare. Podul a fost inaugurat în vara anului 328, iar ziua de 5 iulie 328 este indicată drept dată probabilă de studii.

Construcția a fost menționată de istoricul Sextus Aurelius Victor și de cronicari bizantini, având rolul de a ajuta armatele în campaniile împotriva goților și sarmaților. Podul ar fi rezistat mai puțin de 40 de ani, fiind distrus în jurul anului 367 din cauza conflictelor, curenților puternici, viiturilor, înghețurilor și degradării lemnului. Localnicii îl numeau „podul de aramă”, crezând că pilonii erau din metal.

De-a lungul timpului au existat mai multe cercetări, începând cu mențiunile lui Cezar Bolliac din 1869 și ale arheologului Grigore Tocilescu din 1893. Cercetări recente cu sonare din 2017 și investigații prin magnetometrie din toamna anului 2022 au identificat alte urme ale pilonilor pe fundul Dunării și pe uscat. Ruinele au ieșit la iveală pe fondul secetei și al căldurii extreme, nivelul Dunării la intrarea în țară ajungând vara la cea mai mică valoare din ultimii circa 30 de ani. Fundațiile vor fi acoperite din nou de apă imediat ce nivelul fluviului va crește.