Spălatul rufelor, călcatul hainelor și curățenia generală se numără printre treburile evitate, potrivit tradiției populare, de Sfânta Cuvioasă Parascheva, după cum prezintă Kanal D. Sărbătoarea este miercuri, 14 octombrie 2026. Tot în tradiția populară, cusutul și muncile din gospodărie care nu sunt urgente sunt lăsate pentru altă zi. Aceste obiceiuri sunt legate de păstrarea sărbătorii ca zi de rugăciune, odihnă și fapte bune. Credința că treburile gospodărești importante ar putea atrage necazuri asupra familiei ține de superstițiile asociate acestei zile.
Ajutorarea celor aflați în nevoie este un alt obicei al sărbătorii. Credincioșii împart alimente atât pentru pomenirea celor adormiți, cât și pentru persoanele aflate în dificultate. Se oferă pâine, colaci, fructe de toamnă, struguri, must și preparate gătite. În unele zone ale țării se dau de pomană și fasole, sarmale de post ori plăcinte cu dovleac. Pentru că sărbătoarea cade miercuri, cei care urmează rânduiala obișnuită a postului trebuie să țină cont de indicațiile calendarului bisericesc pentru această zi.
Tradiția populară leagă și un obicei al femeilor însărcinate de această sărbătoare. Se spune că acelea care oferă alimente copiilor nevoiași vor avea parte de ocrotirea Sfintei Parascheva. Este însă o credință populară, nu o garanție pentru sănătate sau naștere. În ziua sărbătorii, credincioșii sunt îndemnați și să evite certurile și cuvintele jignitoare. Bunătatea, răbdarea și iertarea se numără printre îndemnurile asociate zilei.
Cunoscută și ca Sfânta Parascheva de la Iași, sfânta este cinstită în fiecare an pe 14 octombrie și este considerată ocrotitoarea Moldovei. Moaștele sale se află din 1887 în Catedrala Mitropolitană din Iași, unde vin anual numeroși pelerini. Domnitorul Vasile Lupu le-a adus în Moldova în 1641. Atunci au fost așezate la Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași. Înainte de a ajunge în Moldova, moaștele au fost mutate de-a lungul secolelor în mai multe locuri, între care Târnovo, Vidin, Belgrad și Constantinopol.
Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia, pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol. Potrivit relatării despre viața sa, prezentată de crestinortodox.ro, un îndemn auzit în biserică pe când avea aproximativ 10 ani a determinat-o să își dea hainele persoanelor sărace și să își dedice viața credinței. Mai târziu a stat cinci ani la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, apoi a plecat spre Țara Sfântă și s-a stabilit într-o mănăstire de călugărițe din pustiul Iordanului. Relatările despre viața sa spun că, în jurul vârstei de 25 de ani, a primit în vis îndemnul să revină în locurile natale și s-a întors la Epivat, unde a murit. Potrivit tradiției bisericești, trupul său a fost descoperit ulterior și așezat într-o biserică, unde credincioșii au început să se roage.
