Ministerul Finanțelor Publice a publicat joi seară, în transparență decizională, proiectul de ordonanță de urgență pentru prima rectificare a bugetului de stat pe anul 2026. Potrivit ministerului, proiectul prevede fonduri suplimentare pentru sănătate, pensii, salarii, bugete locale și investiții, cu menținerea țintei de deficit cash la 6,2% din PIB.
Redistribuirea resurselor are la bază execuția bugetară din primele nouă luni și necesarul estimat până la sfârșitul anului, conform comunicatului Ministerului Finanțelor. Rectificarea a fost principalul motiv pentru votarea de urgență în Parlament a Executivului condus de Luca Niculescu.
Ministrul Alexandru Nazare a scris pe Facebook că alocările urmăresc acoperirea nevoilor urgente de la finalul anului și încheierea investițiilor, pe baza unei evaluări a veniturilor și a obligațiilor de plată. El a precizat că ținta de deficit rămâne neschimbată.
Pentru plata pensiilor până la sfârșitul anului, proiectul prevede suplimentarea bugetului asigurărilor sociale de stat cu 3,47 miliarde de lei. Bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale crește, per sold, cu 3,32 miliarde de lei, potrivit ministrului Finanțelor.
La Ministerul Sănătății este prevăzut un plus de 3,22 miliarde de lei pentru bugetul asigurărilor de sănătate, destinat medicamentelor, materialelor sanitare și serviciilor medicale. Această alocare este prezentată drept cea mai mare suplimentare netă.
Separat, CNAS urmează să primească acces la aproximativ 3,9 miliarde de lei reținute la începutul anului din bugetul deja aprobat. Alte 774 de milioane de lei sunt prevăzute la Ministerul Sănătății pentru salariile din serviciile de ambulanță, UPU/SMURD și programele de sănătate din spitale.
La Ministerul Afacerilor Interne, proiectul asigură 563 de milioane de lei pentru drepturile de pensie aferente lunii decembrie 2026. Pentru încadrarea promoției de absolvenți ai Academiei de Poliție sunt prevăzute 68,6 milioane de lei.
Bugetele locale ar urma să primească în plus circa 2,81 miliarde de lei din TVA, dintre care 2 miliarde de lei pentru achitarea plăților restante. Majorarea exactă a sumelor defalcate din TVA este de 2.808,4 milioane de lei, per sold.
Pentru cheltuielile descentralizate la nivelul județelor, creșterea este de 280,1 milioane de lei. Aceasta include 124,2 milioane de lei pentru Programul pentru școli al României, în perioada septembrie–decembrie 2026, și 86,3 milioane de lei pentru serviciile sociale din sistemul de protecție a copilului.
Tot la nivel județean sunt prevăzute suplimentări de 57,7 milioane de lei pentru centrele de zi și rezidențiale destinate adulților cu handicap, 12,8 milioane de lei pentru căminele persoanelor vârstnice, 5,1 milioane de lei pentru întreținerea unităților de învățământ special și 0,4 milioane de lei pentru executarea unor sentințe judecătorești. Alocările pentru drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale din învățământul special scad cu 6,4 milioane de lei, potrivit datelor comunicate de unitățile administrativ-teritoriale.
Pentru cheltuielile descentralizate ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București, suplimentarea netă este de 237,1 milioane de lei. Din aceasta, 106,6 milioane de lei vizează drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și indemnizațiile lunare, iar 83,9 milioane de lei finanțarea de bază a învățământului preuniversitar de stat.
Alte 53,5 milioane de lei sunt destinate căminelor pentru persoane vârstnice, centrelor de zi de îngrijire și recuperare, unităților de îngrijire la domiciliu și indemnizației îngrijitorilor informali. Pentru centrele destinate adulților cu handicap sunt prevăzute încă 18,8 milioane de lei, iar pentru centrele de zi care previn separarea copilului de familie, 11,9 milioane de lei.
Suplimentările includ și 9,5 milioane de lei pentru copiii cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă, respectiv 8,4 milioane de lei pentru protecția copilului în sectoarele Bucureștiului. În schimb, finanțarea gratuității transportului public pentru elevi scade cu 31,7 milioane de lei, iar cea pentru Programul pentru școli în București, cu 23,8 milioane de lei, reprezentând diferențele dintre alocările inițiale și necesarul comunicat.
Pentru echilibrarea bugetelor locale sunt prevăzute suplimentar 2.257,5 milioane de lei. Suma cuprinde 257,5 milioane de lei repartizate prin mecanismul prevăzut la articolul 7 din Legea bugetului de stat, pe baza noii estimări a impozitului pe venit, și cele 2 miliarde de lei pentru plăți restante.
Învățământul preuniversitar particular și confesional acreditat primește suplimentar 33,7 milioane de lei. Alocarea include și executarea unor sentințe judecătorești de către Județul Arad.
Cele 2 miliarde de lei pentru restanțe sunt prevăzute ca mecanism de compensare între autoritățile locale, operatorii economici și buget. Repartizarea pe județe și localități urmărește stingerea arieratelor și plăților restante înregistrate la 30 septembrie 2026 de unitățile administrativ-teritoriale, instituțiile finanțate din bugetele locale și spitalele din rețeaua autorităților locale.
Sunt vizate obligațiile față de furnizorii de bunuri, servicii și lucrări, furnizorii de energie termică în sistem centralizat și operatorii de transport public de călători. Mecanismul acoperă și restanțele față de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale.
Pentru proiectele europene derulate prin Ministerul Agriculturii sunt prevăzute suplimentar 1,47 miliarde de lei. Bugetul de investiții crește cu 900 de milioane de lei, la 170,1 miliarde de lei, echivalentul a 8,2% din PIB.
Alexandru Nazare a declarat că investițiile rămân prioritare și că ordonatorii primesc flexibilitate pentru a redirecționa resurse către proiectele din PNRR și din fonduri europene care pot fi finalizate. Potrivit ministrului, suplimentările rezultă din prioritizarea alocărilor, nu din creșterea cheltuielilor totale.
Nazare a explicat că echipele tehnice ale Ministerului Finanțelor au analizat execuția bugetară a fiecărui ordonator principal de credite, iar solicitările au fost discutate cu ordonatorii. El a susținut că solicitările urgente au fost onorate și cele fundamentate au fost incluse în proiect, în timp ce plățile care pot fi amânate vor fi abordate când spațiul bugetar și fiscal va permite, cu menținerea angajamentelor asumate în limitele permisibile.
Ministrul consideră necesară reținerea de 10% din creditele aprobate, prevăzută de Legea finanțelor publice. El a precizat că sumele sunt deblocate acolo unde necesarul este demonstrat, în primul rând în sănătate, iar celelalte rețineri sunt menținute până la evaluarea riguroasă, împreună cu fiecare ordonator, a necesarului până la sfârșitul anului.
Potrivit lui Nazare, gestionarea acestor rețineri face parte din administrarea rectificării în ansamblu, iar discuțiile cu membrii Guvernului vor continua pentru identificarea resurselor. Pe total, proiectul prevede reducerea cheltuielilor bugetului general consolidat cu 1,2 miliarde de lei față de programul anterior rectificării.
