Ministerul Finanțelor Publice a publicat joi seară, în transparență decizională, proiectul de ordonanță de urgență pentru prima rectificare a bugetului de stat pe anul 2026. Proiectul prevede fonduri suplimentare pentru sănătate, pensii, drepturi salariale, bugete locale și investiții, cu menținerea țintei de deficit cash la 6,2% din PIB, potrivit comunicatului instituției citat în materialul sursă.
Conform Ministerului Finanțelor, redistribuirea resurselor are la bază execuția bugetară din primele nouă luni și necesarul estimat până la sfârșitul anului. Fondurile sunt destinate serviciilor medicale, medicamentelor, drepturilor salariale și cheltuielilor sociale.
Ministrul Alexandru Nazare a explicat, într-o postare pe Facebook, că alocările urmăresc acoperirea nevoilor urgente de la finalul anului și continuarea investițiilor care trebuie încheiate. El a susținut că fiecare alocare se bazează pe evaluarea veniturilor și a obligațiilor de plată.
Pentru plata pensiilor până la sfârșitul anului, proiectul prevede suplimentarea bugetului asigurărilor sociale de stat cu 3,47 miliarde de lei. Bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale ar urma să crească, per sold, cu 3,32 miliarde de lei, potrivit ministrului Finanțelor.
Pentru Ministerul Sănătății este prezentată o suplimentare netă de 3,22 miliarde de lei, destinată bugetului asigurărilor de sănătate, pentru medicamente, materiale sanitare și servicii medicale. Materialul sursă o descrie drept cea mai mare suplimentare netă, deși menționează separat o creștere per sold de 3,32 miliarde de lei la Ministerul Muncii, fără să explice diferența dintre aceste prezentări.
Separat, proiectul prevede punerea la dispoziția CNAS a aproximativ 3,9 miliarde de lei reținute la începutul anului din bugetul deja aprobat. La Ministerul Sănătății, alte alocări menționate însumează 774 de milioane de lei pentru salariile din serviciile de ambulanță, pentru UPU/SMURD și pentru programele de sănătate din spitale.
La Ministerul Afacerilor Interne sunt prevăzute 563 de milioane de lei pentru drepturile de pensie aferente lunii decembrie 2026. Alte 68,6 milioane de lei sunt destinate încadrării promoției de absolvenți ai Academiei de Poliție.
Pentru bugetele locale, sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată ar urma să crească, per sold, cu 2.808,4 milioane de lei, valoare prezentată și rotunjit, la 2,81 miliarde de lei. Din această suplimentare, 2 miliarde de lei sunt destinate achitării plăților restante.
Cheltuielile descentralizate la nivelul județelor primesc, per sold, 280,1 milioane de lei în plus. Sunt prevăzute suplimentări de 124,2 milioane de lei pentru Programul pentru școli al României, în perioada septembrie–decembrie 2026, și de 86,3 milioane de lei pentru serviciile sociale din sistemul de protecție a copilului.
Tot la nivel județean, proiectul include 57,7 milioane de lei în plus pentru centrele de zi și centrele rezidențiale pentru persoane adulte cu handicap, precum și 12,8 milioane de lei pentru căminele pentru persoane vârstnice. Alte 5,1 milioane de lei sunt prevăzute pentru întreținerea unităților de învățământ special, iar 0,4 milioane de lei pentru punerea în executare a unor sentințe judecătorești.
În schimb, fondurile pentru drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale din învățământul special se reduc cu 6,4 milioane de lei. Ajustarea este prezentată ca fiind făcută pe baza datelor comunicate de unitățile administrativ-teritoriale.
Pentru cheltuielile descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București, creșterea netă prevăzută este de 237,1 milioane de lei. Aceasta include 106,6 milioane de lei în plus pentru drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și indemnizațiile lunare, precum și 83,9 milioane de lei pentru finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat.
O suplimentare de 53,5 milioane de lei vizează căminele pentru persoane vârstnice, centrele de zi de îngrijire și recuperare, unitățile de îngrijire la domiciliu și indemnizația îngrijitorilor informali. Pentru centrele pentru persoane adulte cu handicap sunt prevăzute încă 18,8 milioane de lei, iar pentru centrele de zi destinate prevenirii separării copilului de familie, 11,9 milioane de lei.
Alte suplimentări sunt de 9,5 milioane de lei pentru copiii cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă și de 8,4 milioane de lei pentru protecția copilului la nivelul sectoarelor municipiului București. În aceeași categorie de cheltuieli, fondurile pentru gratuitatea transportului public al elevilor scad cu 31,7 milioane de lei, iar cele pentru Programul pentru școli în municipiul București, cu 23,8 milioane de lei, ca diferență între alocările inițiale și necesarul comunicat.
Pentru echilibrarea bugetelor locale sunt prevăzute suplimentar 2.257,5 milioane de lei. Din această sumă, 257,5 milioane de lei provin din aplicarea mecanismului prevăzut la articolul 7 din Legea bugetului de stat, pe baza noii estimări a impozitului pe venit, iar 2.000 de milioane de lei sunt destinate plăților restante.
Învățământul preuniversitar particular și confesional acreditat ar urma să primească încă 33,7 milioane de lei. Suma include fonduri pentru punerea în executare a unor sentințe judecătorești de către Județul Arad.
Cele 2 miliarde de lei pentru restanțe sunt prevăzute într-un mecanism de compensare între autoritățile publice locale, operatorii economici și buget. Alocările pe județe și localități vizează arieratele și plățile restante înregistrate la 30 septembrie 2026 de unitățile administrativ-teritoriale, instituțiile finanțate din bugetele locale și spitalele din rețeaua autorităților locale.
Sunt vizate obligațiile față de furnizorii de bunuri, servicii și lucrări, furnizorii de energie termică în sistem centralizat și operatorii de transport public de călători. Mecanismul include și restanțele față de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale.
Pentru proiectele europene derulate prin Ministerul Agriculturii este prevăzută o suplimentare de 1,47 miliarde de lei. Bugetul de investiții ar urma să crească cu 900 de milioane de lei, până la 170,1 miliarde de lei, reprezentând 8,2% din PIB.
Alexandru Nazare a afirmat că investițiile rămân prioritare și că ordonatorii vor avea flexibilitatea de a muta resurse către proiectele din PNRR și din fonduri europene care pot fi finalizate. Potrivit ministrului, alocările au fost făcute prin prioritizarea cheltuielilor, nu prin majorarea totalului acestora.
În explicațiile privind pregătirea rectificării, Nazare a arătat că echipele tehnice ale Ministerului Finanțelor au analizat execuția bugetară a fiecărui ordonator principal de credite, iar solicitările au fost discutate cu ordonatorii. El a susținut că solicitările urgente au fost onorate, iar cele fundamentate au fost incluse în proiect.
Plățile care pot fi amânate vor fi abordate atunci când spațiul bugetar și fiscal va permite acest lucru, a precizat ministrul. Acesta a spus că obiectivul rămâne respectarea angajamentelor asumate, în limitele permisibile.
Nazare a susținut că reținerea de 10% din creditele aprobate, prevăzută de Legea finanțelor publice, este necesară. Potrivit explicațiilor sale, sumele sunt deblocate acolo unde necesarul este demonstrat, în primul rând în sănătate, iar în celelalte cazuri reținerea este menținută până la evaluarea riguroasă, împreună cu fiecare ordonator, a necesarului până la finalul anului.
Ministrul a adăugat că vor continua discuțiile asupra acestor sume și că mizează pe dialogul cu membrii Guvernului pentru identificarea resurselor. Pe ansamblu, proiectul prevede reducerea cheltuielilor bugetului general consolidat cu 1,2 miliarde de lei față de programul anterior rectificării.
Relatarea inițială prezintă prima rectificare bugetară drept principalul motiv pentru care Executivul hibrid condus de Luca Niculescu a fost votat de urgență în Parlament.
