Vortexul polar ar putea fi afectat de o perturbare importantă la începutul lunii noiembrie, inclusiv de o posibilă separare în două structuri, potrivit scenariului meteorologic prezentat de Focus News. Evoluția ar putea modifica circulația atmosferică din emisfera nordică și probabilitatea ca mase de aer rece să ajungă în Europa în săptămânile care urmează acestei perturbări.

Potrivit informațiilor relatate, modelul ECMWF ia în calcul acest scenariu, iar eventualele schimbări ale circulației atmosferice s-ar putea manifesta în a doua jumătate a lunii noiembrie și în decembrie. Pentru aceasta, perturbarea ar trebui să se confirme și să aibă o intensitate suficientă.

Unul dintre fenomenele care pot modifica vortexul polar este încălzirea stratosferică bruscă, desemnată prin abrevierea SSW, de la denumirea engleză Sudden Stratospheric Warming. Aceasta presupune o creștere rapidă a temperaturilor din stratosfera polară, însoțită de o posibilă slăbire considerabilă sau chiar de inversarea direcției vânturilor de vest care susțin vortexul.

În funcție de intensitatea încălzirii și de configurația atmosferei, vortexul se poate deplasa deasupra Arcticii sau se poate separa în două structuri distincte. Aceste schimbări pot favoriza configurații atmosferice asociate cu perioade mai reci în unele regiuni ale emisferei nordice, însă nu toate episoadele de încălzire stratosferică produc efecte puternice la sol.

Influența unei perturbări din stratosferă poate ajunge la nivelurile inferioare ale atmosferei abia după câteva săptămâni. Această întârziere explică atenția acordată unor asemenea fenomene în prognozele sezoniere, potrivit materialului citat.

Pentru Europa, episoadele de răcire accentuată ar deveni posibile în anumite regiuni dacă reorganizarea circulației atmosferice ar favoriza transportul aerului rece către continent. Există însă și scenarii în care acesta rămâne în apropierea Arcticii sau este direcționat spre America de Nord ori Asia.

În România, o perturbare majoră a vortexului polar ar putea avea efecte dacă ar fi urmată de schimbări care să permită pătrunderea aerului rece din nordul sau nord-estul continentului. În aceste condiții, temperaturile ar putea scădea semnificativ, iar ninsorile ar fi posibile dacă ar exista umezeală și condiții atmosferice favorabile.

Intensitatea și durata unor asemenea episoade de iarnă ar depinde de poziția centrilor de presiune, de traiectoria maselor de aer și de evoluția sistemelor atmosferice care traversează Europa. România ar putea resimți însă efecte reduse sau ar putea să nu fie afectată de un episod rece important, chiar dacă perturbarea vortexului s-ar produce.

Materialul discută aceste posibilități în contextul iernii 2026-2027, fără a prezenta perturbarea drept o confirmare a unei ierni severe în Europa. Chiar și o slăbire considerabilă sau o separare a vortexului în două ar avea efecte asupra vremii de la suprafață în funcție de evoluția ulterioară a circulației atmosferice, care poate determina condiții diferite de la o regiune europeană la alta.

Potrivit sursei citate, actualizările modelelor meteorologice din săptămânile următoare perioadei analizate ar putea aduce indicii suplimentare privind probabilitatea episoadelor reci și regiunile europene care ar putea fi afectate.