Reforma sistemului public de pensii, implementată în 2024, provoacă nemulțumiri profunde în rândul persoanelor care și-au desfășurat activitatea în condiții deosebite sau speciale. Un caz concret, documentat de Newsweek, prezintă situația unui pensionar care, după un stagiu total de cotizare de 27 de ani, a ajuns să încaseze o pensie de numai 1.700 de lei.
Principalul motiv al nemulțumirii este legat de faptul că noua formulă de calcul consideră necontributivă perioada suplimentară acordată pentru grupele de muncă (I și a II-a). Această modificare legislativă a generat deja numeroase procese în instanță, unii magistrați, precum cei de la Tribunalul Tulcea, alegând să sesizeze Curtea Constituțională pentru a clarifica statutul acestor perioade în raport cu punctele de stabilitate.
În speța prezentată, bărbatul a lucrat timp de 7 ani în grupa a II-a de muncă. Calculul precis al punctajului său include 12,5 puncte pentru activitatea în condiții normale, 1,8 puncte aferente pensiei suplimentare și 4,8 puncte pentru munca desfășurată în condiții deosebite. La aceste valori s-au mai adăugat un singur punct de stabilitate și un punct pentru perioadele asimilate, respectiv stagiul militar și studiile superioare.
Cu un total de aproximativ 21 de puncte, care a fost înmulțit cu valoarea punctului de referință de 81 de lei, cuantumul final al pensiei a fost stabilit la pragul de 1.700 de lei. Dezavantajul major provine din faptul că cele 21 de luni primite ca stagiu suplimentar pentru cei 7 ani în grupa a II-a sunt tratate de noua lege ca fiind necontributive, ceea ce înseamnă că pentru acest interval nu se acordă puncte bonus.
Deși legislația actuală oferă un bonus de 0,25 puncte suplimentare pentru fiecare an lucrat în grupa a II-a, sistemul este considerat mai puțin avantajos decât cel prevăzut de vechea Lege 218/2008. Aceasta din urmă permitea o majorare cu 25% a punctajelor pentru grupa a II-a de muncă, fapt ce explică diminuarea beneficiilor financiare pe care pensionarul le-a resimțit după recalcularea din 2024.
