Piețele din România oferă în prezent un spectacol vizual impresionant, cu tarabe pline de roșii perfect rotunde, căpșuni de dimensiuni mari și fructe fără nicio pată. Cu toate acestea, sub această coajă impecabilă, consumatorii descoperă adesea o realitate dezamăgitoare: gustul și parfumul de altădată au dispărut aproape complet.
Această situație este cauzată de o industrie axată pe profit și pe rezistența produselor la transport. Pentru a rămâne proaspete un timp cât mai îndelungat la raft, legumele și fructele sunt recoltate înainte de a fi coapte complet. Din acest motiv, deși acumulează zaharuri, ele nu mai apucă să își dezvolte compușii aromatici care le conferă savoarea specifică.
O problemă majoră semnalată în ultimele decenii este dispariția a sute de soiuri tradiționale românești. Locul acestora a fost luat de hibrizi concepuți special pentru a rezista depozitării prelungite, conform unei analize Știri pe Surse care preia informații de la TVR Info.
Producătorii agricoli recunosc că estetica nu este un indicator al calității gustative. „În general, marfa frumoasă nu e și bună la gust. O roșie, când este un pic mai moale, înseamnă că are gust, pentru că conține mai mult zahăr”, a explicat Adriana Peltea, producător local.
Pe lângă lipsa aromei, specialiștii avertizează asupra metodelor folosite pentru ca produsele să arate perfect. Costel Vînătoru, cercetător la Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău, atrage atenția asupra intervențiilor tehnologice. „Sunt atractive vizual, numai că ai decepții atunci când le consumi. Nu au aromă, nu au parfumul. Acolo putem să credem că s-a intervenit foarte mult pe zona tehnologică: s-au aplicat substanțe de creștere, fertilizare în exces, regulatori de creștere sau chiar hormoni”, a declarat acesta.
Dincolo de pierderea gustului, există și un cost nutrițional semnificativ. Studiile recente indică faptul că fructele și legumele din prezent sunt mai sărace în vitamine față de cele cultivate de generațiile anterioare, reprezentând o provocare pentru viitorul alimentației.
