Sezonul ambroziei a debutat, iar estimările specialiștilor arată că aproximativ 2,5 milioane de români manifestă sensibilitate la acest polen, în timp ce circa 500.000 se confruntă deja cu manifestări alergice.

Pe lângă ambrozie, declanșatorii alergiilor pot fi polenul altor arbori și plante, praful sau insectele, motiv pentru care cadrele medicale sfătuiesc populația să acorde atenție semnelor corpului și să obțină un diagnostic corect, conform informațiilor preluate de pe romaniatv.net.

Principalele semne care indică necesitatea unui consult de specialitate includ strănutul frecvent, rinoreea, mâncărimile oculare, lăcrimarea și tusea, acestea putând apărea în decurs de câteva minute sau ore de la contactul cu alergenul.

Diferența majoră față de o răceală obișnuită constă în absența febrei și a durerilor musculare, manifestările putând dura săptămâni întregi, atât timp cât polenul persistă în atmosferă.

„O persoană alergică poate avea simptome chiar dacă nu are ambrozie în propria curte. Polenul poate veni de la distanță, mai ales în zilele uscate, calde și cu vânt. În România, sezonul de polenizare se întinde de obicei din vară până spre toamnă, cu un vârf frecvent în august și septembrie,” menționează specialiștii de la Asociația Română de Educație în Alergii, potrivit stirileprotv.ro.

„La o persoană deja sensibilizată, reacția poate apărea repede: în minute sau în decurs de câteva ore după expunere. Pacientul iese afară, respiră aer încărcat cu polen și începe să strănute, să îi curgă nasul, să îl mănânce ochii sau să tușească. Pentru pacient, această reacție nu este „închipuită” și nu este un moft. Este o reacție imunologică reală, care poate deveni foarte supărătoare și, la unii pacienți, poate agrava astmul”, adaugă aceeași sursă.

Ambrozia, denumită și „iarba pârloagelor”, reprezintă o plantă invazivă cu o adaptabilitate ridicată, ce se dezvoltă frecvent pe terenuri neîngrijite, marginea drumurilor sau în zone periurbane. Legislația din România impune proprietarilor obligația de a igieniza aceste terenuri cel târziu până la sfârșitul lunii iunie.

Pericolul major provine de la cantitățile mari de polen eliberate, ale cărui particule microscopice pot fi purtate de curenții de aer pe distanțe de zeci de kilometri. În cazurile grave, astmul poate fi agravat, existând riscul unor reacții majore, cum este șocul anafilactic.

Diagnosticarea se realizează prin teste cutanate sau analize de sânge pentru identificarea anticorpilor IgE specifici, uneori fiind indicate și teste moleculare, precum cel pentru Amb a 1.

„Din păcate, atunci când vorbim de polenuri, prevenția nu este o opțiune ușoară și confortabilă. Cu toții ne dorim să ne bucurăm de sezonul cald și nu să stăm baricadați în casă. Există câteva măsuri care reduc într-o oarecare măsură contactul cu polenurile: purificatoare de aer, aerisire imediat după ploaie, măști de protecție special concepute pentru a filtra polenurile,” a declarat dr. alergolog Diana Vlad.

„Aceste măsuri se asociază tratamentului simptomatic cu antialergice, spray-uri nazale cu corticosteroizi, spray-uri inhalatoare. Terapia cu cea mai mare eficacitate la momentul actual și după care observăm rezultate spectaculoase (reducerea dozelor de tratament simptomatic sau chiar renunțarea la anumite elemente ale lui, plus creșterea calității vieții) este imunoterapia alergen specifică. Folosind extract din polenul de ambrozie cu administrare zilnică pentru anumite perioade, încercăm să împrietenim sistemul imunitar cu această buruiană”, a completat medicul.

Pentru diminuarea expunerii, se recomandă utilizarea purificatoarelor, aerisirea locuinței doar după precipitații și purtarea măștilor de protecție, alături de tratamentele medicale prescrise și imunoterapia alergen-specifică.