Închiderea hubloului imediat după scoaterea rufelor poate menține umezeala în mașina de spălat și poate favoriza apariția mirosurilor neplăcute, potrivit explicațiilor prezentate de redactia.ro. Printre factorii care pot contribui la această problemă se numără depunerile din sertar și garnitură, excesul de detergent și spălările frecvente la temperaturi joase.
După încheierea unui program, în aparat poate rămâne apă: câteva picături în tambur, dar și umezeală în garnitura de cauciuc sau în sertarul pentru detergent. Dacă hubloul este închis imediat, interiorul se usucă mai greu, iar mediul cald și umed favorizează dezvoltarea microorganismelor și apariția mirosurilor care se pot transfera pe haine.
Problema poate deveni mai evidentă atunci când mașina este folosită frecvent. Un miros neplăcut sesizat la deschiderea hubloului, inclusiv când tamburul este gol, poate indica faptul că sursa se află în aparat.
În pliurile garniturii se pot aduna apă, scame, fire de păr, resturi și chiar obiecte mici uitate în buzunare, care întrețin umezeala și murdăria. Un detergent mai parfumat poate masca temporar mirosul, fără să înlăture cauza.
Una dintre măsurile recomandate în material este aerisirea mașinii după utilizare, numai în condiții de siguranță. Hubloul poate fi lăsat întredeschis o perioadă pentru a permite circulația aerului și uscarea tamburului și a garniturii, iar sertarul detergentului poate rămâne ușor deschis.
Dacă în locuință sunt copii mici sau animale care ar putea intra în tambur, hubloul deschis poate reprezenta un pericol. În aceste situații, aerisirea trebuie făcută doar când aparatul poate fi supravegheat sau când zona nu este accesibilă.
Apa rămasă în pliurile garniturii poate fi îndepărtată după spălare cu o lavetă curată, pentru a limita umezeala din aparat. Garnitura trebuie verificată și curățată periodic conform recomandărilor producătorului, inclusiv în zonele care nu sunt vizibile la prima vedere.
Pentru pete persistente sau mucegai, metoda de curățare trebuie aleasă după indicațiile din manual, astfel încât să fie potrivită materialului garniturii. Produsele de curățenie nu trebuie combinate la întâmplare: înălbitorii pe bază de clor nu trebuie amestecați cu acizi sau cu alte produse incompatibile, deoarece pot rezulta vapori periculoși.
Dozarea detergentului este un alt aspect important. Cantitatea trebuie stabilită în funcție de încărcătură, duritatea apei, gradul de murdărie și instrucțiunile produsului, care pot diferi de la un detergent la altul.
În cazul supradozării, clătirea poate să nu elimine complet reziduurile, iar acestea pot rămâne pe haine sau se pot depune în mașină. Acumulările pot contribui în timp la apariția mirosurilor, iar folosirea excesivă a balsamului poate lăsa, de asemenea, depuneri.
Supraîncărcarea tamburului poate reduce eficiența spălării și a clătirii, deoarece hainele nu mai au suficient spațiu pentru a se mișca. Apa și detergentul circulă mai greu printre rufe, care pot ieși insuficient clătite și cu miros neplăcut.
Sertarul detergentului trebuie scos periodic, dacă modelul permite acest lucru, și curățat conform instrucțiunilor aparatului. Depunerile de detergent și balsam pot deveni surse de miros într-un mediu umed, iar verificarea trebuie să includă și spațiul în care intră sertarul.
În filtrul pompei de evacuare se pot strânge scame, fire de păr și obiecte mici. Curățarea lui trebuie făcută exact după instrucțiunile producătorului, cu un recipient sau prosoape pregătite pentru apa care poate rămâne în acea zonă; unele modele au proceduri specifice de evacuare a apei.
Pentru întreținerea interiorului trebuie folosit programul indicat de producător, unele mașini având un ciclu dedicat curățării tamburului. Temperatura și produsul recomandat diferă în funcție de model, astfel că manualul aparatului rămâne reperul pentru această operațiune.
Spălarea exclusivă la temperaturi joase poate favoriza, în anumite condiții, acumularea reziduurilor, dar acest lucru nu înseamnă că toate hainele trebuie spălate la temperaturi ridicate. Temperatura se alege în funcție de eticheta textilelor și de recomandările producătorului, alături de întreținerea periodică a mașinii.
Rufele trebuie scoase cât mai curând după terminarea programului, deoarece hainele umede lăsate multe ore într-un spațiu închis pot căpăta rapid un miros neplăcut. Uscarea trebuie să fie completă înainte de depozitare, pentru a evita apariția mirosului de umezeală.
Dacă mirosul persistă în ciuda curățării, trebuie luată în considerare și evacuarea, inclusiv furtunul. Un miros asemănător canalizării poate indica o problemă diferită de murdărirea tamburului și poate necesita verificarea instalației sau intervenția unui specialist.
Depunerile din zone greu accesibile, problemele de evacuare ori alte defecțiuni pot explica situațiile în care măsurile de întreținere nu rezolvă problema. În aceste cazuri, o verificare tehnică poate fi mai utilă decât folosirea repetată a produselor parfumate sau creșterea cantității de detergent.
