Pe 22 februarie 2025, bisericile vor răsuna de slujbe de pomenire, iar casele credincioșilor se vor umple de mirosul colivei și al bucatelor oferite în memoria celor plecați dintre noi.

Moșii de Iarnă 2025 sunt pe 22 februarie

Cunoscută și sub numele de Sâmbăta Morților, această zi nu este doar o tradiție religioasă, ci și un prilej de a menține legătura spirituală dintre generații. Aprinderea unei lumânări și rostirea unei rugăciuni reprezintă un gest de respect și recunoștință pentru cei adormiți, păstrând vie amintirea lor.

Descoperă în continuare semnificația acestei zile, tradițiile și obiceiurile respectate, dar și ce trebuie evitat pentru ca sufletele celor răposați să își găsească liniștea, iar cei rămași să primească binecuvântare.

Semnificația și tradițiile Moșilor de Iarnă

În 2025, Moșii de Iarnă sunt sărbătoriți pe 22 februarie, cu o zi înainte de Duminica Înfricoșătoarei Judecăți. Aceasta este o zi importantă în calendarul ortodox, dedicată pomenirii celor trecuți în neființă.

Credincioșii aduc la biserică colivă, colaci, vin și alte ofrande, pe care le împart în amintirea celor răposați. Sâmbăta Morților marchează, de asemenea, începutul celor șapte sâmbete de rugăciune și milostenie pentru sufletele celor adormiți.

Ce trebuie să faci de Moșii de Iarnă

Pentru a cinsti memoria celor dragi, creștinii urmează mai multe obiceiuri:

• Participă la slujba de pomenire, unde preoții citesc pomelnice și binecuvântează ofrandele.
• Aprind lumânări și se roagă pentru iertarea păcatelor celor răposați.
• Împart alimente rudelor, vecinilor sau persoanelor nevoiașe, spunând „Dumnezeu să-i ierte!”.
• Evită certurile și supărările, pentru a nu tulbura liniștea celor adormiți.
• Fac fapte bune, precum donații sau ajutor oferit celor aflați în nevoie.

Ce nu este bine să faci de Moșii de Iarnă

Există și superstiții legate de această zi:

• Nu este bine să speli, să coși, să mături sau să faci treburi grele, deoarece se spune că sufletele celor morți nu pot primi pomenirea.
• Nu se recomandă să treci prin răscruci de drumuri sau să mergi la fântână, acestea fiind considerate locuri păzite de duhuri.
• Nu este bine să refuzi pe cineva care cere de pomană și nici să dăruiești obiecte vechi sau stricate.
• Se spune că în a doua zi nu trebuie să mai mănânci din pomană.

Ce alimente se împart de Moșii de Iarnă

Tradiția cere ca darurile de pomană să fie oferite în vase frumoase și să conțină alimente calde. Printre cele mai întâlnite se numără:

• Coliva – simbol al învierii, făcută din grâu fiert, miere/zahăr și nucă.
• Colaci și pâine – simbolizând sufletul nemuritor.
• Sarmale, fasole, pește, orez cu lapte – mâncăruri tradiționale preferate de cei răposați.
• Vin roșu – simbol al sângelui lui Hristos.
• Fructe și dulciuri – mere, nuci, cozonac, prăjituri de casă.
• Piftie – de unde vine și denumirea populară „Moșii de Piftii”.

Se spune că vasele în care se oferă pomana trebuie să fie noi, pentru ca darul să fie primit cu binecuvântare.

Ultimele zile înainte de Postul Paștelui

După Moșii de Iarnă urmează o altă zi importantă – Lăsatul Secului de carne, pe 23 februarie 2025, ultima zi în care se mai poate consuma carne înainte de Postul Mare. Între 24 februarie și 2 martie, credincioșii au dezlegare la lactate și ouă, până la Lăsatul Secului de brânză, pe 2 martie.

Pe 3 martie începe Postul Paștelui, cea mai lungă și strictă perioadă de postire, care durează până pe 19 aprilie, urmând ca pe 20 aprilie 2025 să fie celebrată Învierea Domnului.