Săptămâna Mare, ultima săptămână a Postului Mare și perioada premergătoare Paștelui, este pentru credincioși un timp de smerenie și curățare spirituală. Joia Mare, sărbătorită în joia dinaintea Paștelui, este cunoscută și sub denumirile de Joia celor 12 Denii sau Joia Neagră și marchează patru momente esențiale din viața lui Iisus Hristos: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani și prinderea Mântuitorului.
Joia Mare amintește credincioșilor gestul Mântuitorului de a le spăla picioarele ucenicilor săi, simbol al smereniei și al purificării. Tot în această zi, tradiția creștină reamintește Cina Domnească, moment în care Iisus a instituit Taina Împărtășaniei prin folosirea pâinii și a vinului ca simboluri ale jertfei Sale. De asemenea, în această zi se remarcă rugăciunea intensă din Grădina Ghetsimani și are loc prinderea lui Iisus de către cei care doreau să-l ucidă.
În cadrul slujbei de Joia Mare sunt citite cele 12 evanghelii ale patimilor Mântuitorului, iar procesiunea religioasă cuprinde Denia și Vecernia, unite cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Tradiția bisericească prevede ca, de la acest moment, clopotele să nu mai bată, fiind înlocuite de sunetul toacei.
Joia Mare este și ziua în care se vopsesc ouăle în roșu, pregătindu-se astfel pentru sărbătoarea Paștelui. Tot în această zi se încep pregătirile pentru coacerea pascăi și a cozonacului, produse tradiționale realizate din făină albă cernută, pasca fiind pregătită în tăvi speciale. Cojile de ouă nu se aruncau sau ardeau, ci erau păstrate cu grijă într-un vas special și apoi aruncate în ziua de Sâmbătă Mare într-un curs de apă curgătoare, pentru a proteja găinile și puii de păsările prădătoare pe timpul verii.
Din punct de vedere alimentar, tradiția interzice consumul a două alimente în această perioadă, inclusiv în Joia Mare: oțetul și urzicile. Aceste interdicții au la bază amintirea faptului că Iisus a fost bătut cu urzici, care i-au înțepat rănile, și stropit cu oțet în timpul răstignirii, pentru a-i provoca și mai multă suferință.
De asemenea, femeile nu au voie să spele haine în Joia Mare, nici manual, nici cu mașina de spălat, ultima zi permisă pentru această activitate fiind Miercurea Mare, conform obiceiurilor strămoșești.
Săptămâna Mare, cunoscută și ca Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Sfântă, începe cu Sâmbăta lui Lazăr, ziua dinaintea Duminicii Floriilor, și se întinde până în Sâmbăta Mare inclusiv. Aceasta nu trebuie confundată cu Săptămâna Luminată, care reprezintă prima săptămână după Postul Paștelui.
În această perioadă, preoții îndeamnă credincioșii la post, rugăciune și spovedanie, iar Deniile reprezintă slujbele caracteristice care marchează fiecare zi a săptămânii. Astfel, Săptămâna Mare este un timp de pregătire spirituală intensă pentru celebrarea Învierii lui Iisus Hristos.
