
Ministerul Finanțelor a lansat în dezbatere publică proiectul de ordonanță de urgență pentru prima rectificare a bugetului de stat pe anul 2026. Potrivit comunicatului instituției, relatat de Wowbiz, sănătatea, sistemul de pensii și administrațiile locale sunt principalii beneficiari ai redistribuirilor propuse, iar ținta de deficit cash rămâne la 6,2% din PIB.
Proiectul urmărește finanțarea obligațiilor certe și urgente până la sfârșitul anului: medicamente, servicii medicale, pensii, salarii, asistență socială, dobânzi și plăți restante. Ministerul precizează că resursele provin din economiile identificate în execuția bugetară, în limita cheltuielilor prevăzute, fără angajarea unor cheltuieli noi care nu au sursă de finanțare.
Redistribuirea ține cont de execuția bugetară din primele nouă luni și de necesarul estimat până la finalul anului. Alocările suplimentare sunt corelate cu reducerea sumelor care se estimează că nu vor fi utilizate în 2026 și cu revizuirea veniturilor în funcție de încasările efective.
În sănătate este prevăzută cea mai mare suplimentare netă, potrivit datelor ministerului. Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate ar urma să crească cu 3,22 miliarde lei, atât la creditele de angajament, cât și la creditele bugetare.
Din această suplimentare, 3,20 miliarde lei sunt destinate continuității furnizării medicamentelor, materialelor sanitare și serviciilor medicale, inclusiv programelor naționale de sănătate și decontării serviciilor spitalicești. Majorarea vizează și susținerea drepturilor salariale ale personalului din unitățile sanitare publice.
Proiectul prevede și punerea la dispoziția Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a aproximativ 3,9 miliarde lei din sumele reținute la începutul anului în acest buget. Plafonul până la care CNAS poate încheia contracte cost-volum/cost-volum-rezultat este stabilit la 9,1 miliarde lei.
Pentru Ministerul Sănătății sunt prevăzute alocări suplimentare de 774 milioane lei. Dintre acestea, 183 milioane lei sunt pentru salariile serviciilor publice județene de ambulanță, iar 200 milioane lei pentru funcționarea unităților și compartimentelor de primiri urgențe, UPU/SMURD, din spitalele aflate în rețeaua autorităților locale.
Alte 391 milioane lei sunt destinate acțiunilor prioritare de sănătate și programelor naționale de sănătate din spitalele subordonate ministerului. Instituția ar urma să primească și acces la aproximativ 500 milioane lei din sumele reținute inițial.
În același timp, proiectul reduce cu 700 milioane lei cheltuielile Ministerului Sănătății pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, din cauza gradului redus de execuție. Potrivit comunicatului, bugetul ministerului crește, per sold, cu 72 milioane lei.
Pentru echilibrarea bugetului de pensii până la sfârșitul anului, transferurile de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat ar urma să fie majorate cu 3,47 miliarde lei. Bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale crește, per sold, cu 3,32 miliarde lei.
La Ministerul Afacerilor Interne sunt prevăzute 563 milioane lei pentru plata drepturilor de pensie din decembrie 2026 și 68,6 milioane lei pentru încadrarea promoției de absolvenți ai Academiei de Poliție.
Pentru bugetele locale, proiectul prevede fonduri necesare drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și indemnizațiilor lunare. Sunt vizate și serviciile sociale din protecția copilului, centrele pentru persoane adulte cu handicap, căminele pentru persoane vârstnice și Programul pentru școli al României.
La nivelul bugetului general consolidat, veniturile se diminuează, per sold, cu 4,7 miliarde lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde lei, potrivit Ministerului Finanțelor. Deficitul nominal crește cu 3,5 miliarde lei, până la 130,3 miliarde lei, păstrând o pondere de 6,2% din PIB.
PIB-ul nominal folosit la rectificare a fost actualizat la 2.086,3 miliarde lei, pe baza celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică, precizează instituția. Proiectul se bazează pe concluziile Raportului privind situația economică și bugetară pe primul semestru și pe execuția bugetului general consolidat din primele nouă luni ale anului 2026.
Execuția pentru această perioadă s-a încheiat cu un deficit de 3,81% din PIB, față de 5,31% din PIB în aceeași perioadă din 2025, conform comunicatului.
Actualizarea prognozei de venituri reflectă încasări peste program la TVA, cu 7,18 miliarde lei, din care 2,81 miliarde lei reprezintă sume defalcate pentru bugetele locale. La impozitul pe venit, depășirea este de 2,03 miliarde lei, iar la impozitul pe profit, de 1,19 miliarde lei.
Încasările din impozitul pe dividende de la persoane juridice sunt cu 0,95 miliarde lei peste program. Pentru impozitele specifice sectorului bancar și energetic, inclusiv contribuția de solidaritate, plusul este de 1,71 miliarde lei.
În schimb, încasările din accize sunt cu 3,68 miliarde lei sub program, inclusiv ca efect al reducerii accizei la motorină. Minusurile sunt de 0,75 miliarde lei la taxele din jocuri de noroc și de 1,87 miliarde lei la veniturile nefiscale.
Sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt cu 4,58 miliarde lei sub program, evoluție pe care ministerul o corelează cu ritmul de execuție a proiectelor. Aceste ajustări ale prognozei sunt prezentate ca influențe la bugetul de stat.
Pe partea de cheltuieli, proiectul suplimentează cu 3,5 miliarde lei fondurile pentru dobânzile aferente datoriei publice și cu 0,72 miliarde lei asistența socială. Sunt acoperite și drepturi de personal, alături de majorarea transferurilor către bugetul asigurărilor sociale de stat.
Finanțarea provine inclusiv din reducerea cu 5,24 miliarde lei, la bugetul de stat, a sumelor pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile care au un grad redus de execuție. Din această reducere, 4,99 miliarde lei provin din rezerva constituită la Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale pentru continuarea finanțării proiectelor în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene.
Proiectul mai prevede diminuarea subvențiilor cu 1,14 miliarde lei, precum și reduceri la alte transferuri și cheltuieli de capital.
Ministerul explică faptul că rectificarea aplică mecanismul din Legea finanțelor publice nr. 500/2002, art. 21 alin. (5). Astfel, 10% din creditele aprobate prin legea bugetului au fost reținute la nivelul ordonatorilor principali de credite și nu au putut fi angajate în primul semestru.
Prin proiect, aceste sume sunt puse la dispoziția ordonatorilor care justifică necesarul până la finalul anului, în principal în sănătate, și sunt reduse acolo unde execuția indică faptul că nu vor fi utilizate. Diminuările sumelor reținute depășesc 3 miliarde lei, potrivit instituției.
Cele mai mari reduceri de acest tip sunt la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, de 1,09 miliarde lei, și la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, de 0,56 miliarde lei. Urmează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu 0,49 miliarde lei, Ministerul Educației și Cercetării, cu 0,28 miliarde lei, și Ministerul Energiei, cu 0,25 miliarde lei.