Medicul nutriționist Mihaela Bilic atrage atenția asupra compoziției dietei moderne, subliniind că porumbul a ajuns să fie sursa predominantă de calorii și îndulcitori, depășind chiar și consumul de zahăr. Potrivit specialistei, forma în care această cereală este utilizată în industria alimentară actuală este complet diferită de planta tradițională.
Deși mămăliga este un aliment de bază, medicul explică transformările suferite de materia primă la nivel agricol.
„Vai de mămăliga noastră! Așa cum uleiul de palmier este sursa de grăsimi din alimente, porumbul a devenit principala sursă de glucide, înlocuind pâinea și zahărul din mâncare. Porumbul de astăzi nu mai are legătură cu planta sacră a mayașilor, este un hibrid care poate crește fără mult soare, care epuizează și fragilizează terenul pe care este plantat. Porumbul iubește ierbicidele și pesticidele, în urma lui nu mai crește nimic pe câmpul respectiv”, a declarat Mihaela Bilic.
Pe lângă avertismentele legate de porumb, specialistul oferă și sfaturi de sezon pentru sănătate:
Dincolo de simplul mălai, porumbul este procesat pentru a crea o multitudine de aditivi, medicul precizând: „Din boabele galbene ale marelui verde se fac nu doar mălai și fulgi de mic dejun, ci și agenți de îndulcire și de textură, alcool, bere, băuturi răcoritoare, biscuiți, sirop, amelioratori de gust. Puține sunt alimentele care nu conțin amidon modificat de porumb, dextroză sau sirop de glucoză/fructoză din porumb”.
Prezența acestuia este inevitabilă chiar și în produsele de origine animală. Mihaela Bilic explică faptul că, deși nu este vizibil direct în farfurie, porumbul este ingerat indirect prin carnea de pui sau porc provenită de la animale crescute intensiv cu această cereală.
Un alt substitut alimentar analizat de medic este soia, folosită adesea pentru a înlocui proteinele animale, dar care vine cu dezavantaje nutriționale frecvent ignorate. „După lipide și glucide, a venit rândul proteinelor să aibă un substitut ieftin și rentabil – soia este planta «miracol» care produce o tonă de proteine la hectar și nu are nevoie de îngrășăminte. Ce s-a neglijat intenționat din comunicarea către populație este conținutul mare de grăsime din soia: 20% lipide și 30-40% proteine. Soia nu poate fi similară cărnii și laptelui din punct de vedere nutrițional, iar jumătate din culturile de soia sunt modificate genetic!”, avertizează nutriționistul.
În contextul în care doar patru culturi agricole — porumbul, orezul, grâul și soia — asigură majoritatea caloriilor consumate global, soluția propusă este diversificarea alimentației.
„Nu mai suferim de foame, însă monotonia și-a pus amprenta pe viața noastră. Am pierdut culoarea de pe câmpuri, dar și pe cea din obraji, am devenit cenușii și triști… Biodiversitatea înseamnă sănătate. Și pentru noi și pentru planetă!”, susține medicul.
Totuși, consumul de mămăligă are beneficii clare comparativ cu pâinea dospită, fiind recomandată persoanelor cu intoleranță la gluten sau celor care doresc o sațietate prelungită.
„Pentru ca tot e la moda alimentatia fara gluten va sugerez mamaliga in loc de paine. Ca si faina, malaiul face parte din categoria glucidelor lente, contine amidon care se absoarbe treptat in sange si ne tine de foame 3-4 ore. Spre deosebire de painea proaspata care e facuta cu drojdie si fermenteaza, mamaliga nu baloneaza. In plus nu contine gluten, acea proteina din cereale care e tolerata mai greu de unele persoane”, scria Mihaela Bilic într-o postare pe rețelele sociale, citată de Romania TV.
Din punct de vedere nutrițional, mămăliga aduce un aport de carotenoizi și fibre, esențiale pentru vedere și digestie.
„În boabele de porumb exista multi carotenoizi (de unde si culoarea galbena) pigmenti din care se sintetizeaza vitamina A. Prin urmare mamaliga face bine la piele si la vedere iar continutul mare de fibre o recomanda pentru problemele de tranzit intestinal”, a completat aceasta.
În ceea ce privește silueta, medicul demontează mitul că mămăliga nu ar îngrășa, explicând echivalența calorică raportată la densitatea produsului:
„Ca si calorii o felie de mamaliga este echivalenta cu o felie de paine, adica 70-80cal. Desi 100g mamaliga au 70cal iar 100g paine au 230cal nu faceti greseala sa credeti ca mamaliga nu ingrasa. O felie de mamaliga e grea (are 100g) in timp ca felia de paine e usoara (25g) ceea ce face ca in final sa fie echivalente. Daca vorbim de mamaliga calda socotiti ca 3 linguri corespund unei felii. Concluzia e ca mamaliga reprezinta o alternativa sanatoasa la paine si ne scapa de balonari. Dar de ingrasat, ingrasa la fel”.
