Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă a doua cauză principală de dizabilitate la nivel global, afectând anual 15 milioane de persoane în întreaga lume. Dintre acestea, o treime decedează, iar o altă treime rămâne cu sechele permanente. În Statele Unite, AVC-ul se situează pe locul cinci în topul cauzelor de deces. În timp ce incidența acestuia scade în țările industrializate, în regiunile în curs de dezvoltare, precum America Latină, Africa sub-sahariană și Orientul Mijlociu, mortalitatea cauzată de AVC este în creștere, fiind estimată să se tripleze în următorii 20 de ani.

Ce este un accident vascular cerebral?

Un accident vascular cerebral apare atunci când fluxul sanguin către creier este întrerupt, ceea ce duce la moartea rapidă a celulelor cerebrale din cauza lipsei de oxigen. Această situație poate determina pierderea unor funcții precum memoria sau alte abilități controlate de zonele afectate.

Există două categorii principale de AVC:

• Hemoragic: cauzat de ruperea sau scurgerea unui vas de sânge în creier. Hemoragia intracerebrală presupune sângerarea directă în țesutul cerebral, iar hemoragia subarahnoidă apare între creier și țesuturile sale înconjurătoare. Cauzele includ anevrisme, malformații arteriovenoase, traumatisme sau utilizarea medicamentelor anticoagulante.
• Ischemic: reprezentat de un blocaj sau un cheag de sânge care oprește alimentarea cu sânge a creierului. Acesta este cel mai frecvent tip de AVC și poate fi sub forma unui accident vascular cerebral embolic (cheag format în altă parte și transportat la creier) sau trombotic (cheag format local în arterele cerebrale).

De asemenea, există atacul ischemic tranzitor, cunoscut ca „mini-AVC”, care reprezintă o blocare temporară a fluxului sanguin fără consecințe permanente, dar care constituie un semnal de alarmă pentru un eventual AVC complet.

Factorii de risc pentru AVC

Accidentul vascular cerebral poate afecta persoane de orice vârstă, inclusiv copii, dar riscul crește semnificativ după vârsta de 60 de ani. Printre principalii factori de risc se numără:

• Consumul de alcool și abuzul de substanțe precum cocaina sau metamfetamina;
• Boli cardiovasculare, inclusiv ateroscleroza;
• Colesterol cronic ridicat;
• Diabet;
• Moștenirea genetică;
• Hipertensiune arterială;
• Utilizarea pe termen lung a unor medicamente, inclusiv antiinflamatoare nesteroidiene precum ibuprofenul sau naproxenul;
• Obezitate și dietă săracă;
• Stil de viață sedentar;
• Boala celulelor secera;
• Fumatul;
• Stresul și depresia;
• Vârsta și sexul — bărbații sub 60 de ani au un risc mai mare, însă femeile prezintă o probabilitate mai mare de deces ca urmare a AVC;
• Rasă/etnie — în America de Nord, afro-americanii și americanii nativi sunt mai predispuși la AVC decât alte grupuri etnice.

Simptomele unui accident vascular cerebral

Semnele unui AVC pot varia în funcție de zona creierului afectată. Recunoașterea rapidă a simptomelor este esențială pentru intervenția medicală promptă și reducerea riscului de invaliditate permanentă. Printre cele mai importante simptome se numără:

1. Durerea bruscă pe o parte a feței, brațului, piciorului sau pieptului — mai frecventă la femei, care pot prezenta și simptome atipice.
2. Viziune încețoșată sau dublă — dificultăți bruște în focalizarea ochilor sau alte modificări vizuale.
3. Dificultăți de respirație sau înghițire — simptome mai frecvente la femei, alături de leșin, iritație, halucinații, greață, vărsături, convulsii sau sughițuri.
4. Tremurat în mâini — un simptom confirmat, deși mai rar întâlnit.
5. Pierderea echilibrului — amețeli, lipsa coordonării sau instabilitate.
6. Dificultăți la mers — amorțeală, furnicături sau instabilitate în timpul mersului.
7. Paralizia facială — amorțeală sau slăbiciune bruscă pe o parte a feței, brațului sau piciorului. Clinica Mayo recomandă testul simplu de a ridica ambele brațe și a zâmbi pentru a identifica eventuale asimetrii.
8. Cefalee severă și bruscă — o durere de cap acută, diferită de migrenă sau o durere obișnuită, poate indica un AVC, în special la tineri.
9. Confuzie și dezorientare — incapacitatea bruscă de a înțelege sau de a gândi clar.
10. Vertij — senzația de rotire sau mișcare a mediului înconjurător, adesea însoțită de dezechilibre.
11. Probleme de vorbire — dificultăți în exprimare sau înțelegere.
12. Oboseală și slăbiciune — în special la femei, poate apărea confuzie și schimbări bruște în starea mentală.

Prevenția și intervenția în caz de AVC

Până la 80% din cazurile de accident vascular cerebral pot fi prevenite prin adoptarea unui stil de viață sănătos. Recomandările includ:

• Menținerea tensiunii arteriale sub 120/80 mmHg;
• Controlul greutății corporale, cu un indice de masă corporală (IMC) sub 25;
• Exerciții fizice regulate, cel puțin 30 de minute de intensitate moderată, cinci zile pe săptămână;
• Limitarea consumului de alcool la un pahar pe zi;
• Controlul glicemiei, în special pentru persoanele cu diabet;
• Renunțarea la fumat.

Intervenția medicală rapidă este crucială pentru limitarea daunelor produse de AVC. Administrarea medicamentelor care dizolvă cheagurile de sânge în primele trei ore de la apariția simptomelor crește cu 30% șansele de recuperare fără sechele majore.

Acronimul F.A.S.T. — cum recunoaștem și reacționăm la un AVC

În domeniul medical, pentru a facilita identificarea rapidă a simptomelor AVC, se folosește acronimul mnemonic „F.A.S.T.”, care semnifică:

• F (Face – Față): Cereți persoanei să zâmbească și observați dacă o parte a feței cade;
• A (Arms – Brațe): Rugați persoana să ridice ambele brațe și verificați dacă una coboară;
• S (Speech – Vorbire): Solicitați repetarea unei fraze simple și observați dacă apar dificultăți de vorbire;
• T (Time – Timp): În caz de suspiciune, apelați imediat serviciile de urgență.

Recunoașterea și reacția promptă pot salva vieți și pot reduce semnificativ impactul unui accident vascular cerebral.