Noaptea dintre ani reprezintă un moment de intersecție între vechi și nou, fiind marcată în România de o serie de cutume menite să atragă prosperitatea și sănătatea. Printre cele mai răspândite obiceiuri se numără mersul cu Plugușorul, o tradiție adânc înrădăcinată în viața rurală, dar păstrată cu sfințenie și în mediul urban.

În seara zilei de 31 decembrie, cetele de colindători, formate preponderent din copii și tineri, merg pe la casele oamenilor pentru a le ura un an mai bun. Acest ritual simbolizează continuitatea și respectul pentru valorile transmise din străbuni, notează Kanal D.

Atmosfera este animată de sunetul clopoțeilor, al tobelor și de pocnetele de bici, elemente care au rolul simbolic de a alunga spiritele rele și de a marca un nou început. Versurile rostite fac referire la muncile agricole, precum aratul și semănatul, invocând recolte bogate și belșug pentru gospodari în anul ce urmează.

Deși este, în general, apanajul tinerilor, în anumite zone se alătură și adulții, iar în satele unde tradiția este păstrată nealterată, se folosește chiar un plug real tras de animale, accentuând legătura cu pământul.

Iată câteva dintre versurile tradiționale rostite cu această ocazie:

„Aho, aho, copii și frați,

Stați puțin și nu mânați,

Și cuvântul mi-ascultați!

Am plecat să colindăm,

Pe la case să urăm,

Plugușorul românesc,

Obiceiul strămoșesc.

Vă urăm cum se cuvine,

Pentru anul care vine:

Holde mari

Cu bobul des,

Și pe creste,

Și pe șes,

Câte mere în livezi,

Atâtea vite-n cirezi!”

Imediat după trecerea în noul an, în prima zi de ianuarie, Plugușorul este succedat de obiceiul Sorcovei, menit să aducă sănătate și longevitate celor colindați.