Sărbătoarea Crăciunului este un moment dedicat familiei, iar reuniunea în jurul unei mese bogate reprezintă o constantă la nivel global. Totuși, tradițiile culinare și simbolistica preparatelor diferă considerabil de la o cultură la alta, conform informațiilor prezentate de Ziar Obiectiv.
În Franța, accentul cade pe gastronomia fină. Cina festivă include delicatese precum stridii, foie gras și curcan umplut cu castane, completate de o selecție impresionantă de brânzeturi. Desertul emblematic este „Bûche de Noël”, însă în regiunea Provence se respectă o tradiție specifică: servirea a 13 deserturi, care îi simbolizează pe Iisus și cei 12 apostoli.
Bucătăria din Germania se remarcă prin preparate consistente. Masa de Crăciun abundă în feluri din carne, precum gâscă, rață, iepure sau „Krustenbraten” (friptură de porc cu șorici crocant), servite alături de găluște de cartofi. Festinul se încheie, în mod tradițional, cu turtă dulce.
Vecinii din Ungaria au pe masă preparate care se regăsesc parțial și în tradiția românească, precum sarmalele, dar și specificul local: supa de crap și cozonacul „beigli”. Un obicei simpatic al maghiarilor este decorarea bradului cu bomboane de ciocolată ambalate în staniol colorat.
În sudul Italiei, Ajunul este marcat de „Sărbătoarea celor șapte pești” (La Vigilia). Meniul exclude carnea roșie, concentrându-se pe șapte tipuri de pește și fructe de mare, precum caracatița, codul sau anșoa. Pastele sunt nelipsite, iar desertul preferat rămâne cozonacul Panettone.
Tradiția din Polonia impune o masă de Crăciun numită „Wigilia”, compusă din 12 feluri de mâncare fără carne, simbolizând apostolii. Polonezii consumă borș de sfeclă, hering marinat și colțunași cu legume. Pentru digestie, desertul este acompaniat de un compot din fructe uscate.
În Marea Britanie, deși gâsca era odinioară vedeta mesei, în prezent curcanul la cuptor este preferat de majoritatea familiilor. Acesta este servit cu garnituri precum varza de Bruxelles cu bacon și sos de afine. Totuși, friptura de vită și budincile flambate cu fructe uscate rămân elemente esențiale ale sărbătorii britanice.
