Lacrima Maicii Domnului, cunoscută și sub denumirea de Floarea de ceară, este una dintre cele mai apreciate flori datorită aspectului său ornamental și proprietăților curative. Această plantă produce mir în mod natural și poate înfrumuseța orice spațiu din casă sau grădină. Iată cum să o îngrijești corect pentru a te bucura de toate beneficiile sale.
Lacrima Maicii Domnului: Planta care produce mir și înfrumusețează grădina
Lacrima Maicii Domnului (Hoya Carnosa) este o plantă cu un parfum îmbietor și un aspect unic. Originară din India, China și Australia, această floare face parte din familia Asclepiadaceae și se regăsește în peste 250 de specii și varietăți. Denumirea sa provine de la lichidul incolor și parfumat pe care îl elimină la atingere, asemănător unei lacrimi, utilizat în mod tradițional la confecționarea metaniilor pentru călugări și creștini.
Floarea de ceară înflorește vara, din mai până în septembrie, și este foarte căutată în special la Mănăstirea “Franciscana Maria Radna” din județul Arad, pe 15 august, de praznicul Adormirii Maicii Domnului. Credincioșii participă la slujba oficiată în cinci limbi și apoi pornesc în căutarea acestei flori miraculoase.
Cum să îngrijești și să înmulțești Lacrima Maicii Domnului
Hoya, floarea ideală pentru apartament și grădină, este o plantă cățărătoare, perenă, cu tulpini lungi și flexibile, care permit așezarea pe spaliere. Frunzele sunt lucioase, cărnoase și parfumate, iar florile albe, cu mijloc roz sau roșu, sunt grupate în forma de stea și emit picături dulci.
Planta înflorește abia la maturitate, pe tulpini mai lungi de 30 cm. Unele specii ajung la maturitate în primul an de viață, altele după cinci sau zece ani. Cheia succesului în îngrijirea acestei plante constă în menținerea unei temperaturi optime de 15-18 grade Celsius și o udare moderată. Evită schimbarea frecventă a locului plantei.
Udarea regulată, fără exces de apă, este esențială pentru prevenirea putrezirii rădăcinilor și vestejirii frunzelor. Dacă planta suferă, transplanteaz-o într-un pământ proaspăt, bine drenat. Substratul ideal este compus din pământ de pădure, turbă fibroasă și nisip, în părți egale, iar transplantarea se face primăvara, doar dacă este necesar.
Hoya nu necesită îngrășăminte în exces, acestea putând compromite înflorirea. Odată ce bobocii sunt formați, protejează planta de curenții de aer, căldura excesivă și seceta prelungită pentru a preveni căderea florilor. Nu tăia tulpinile care au înflorit, deoarece acestea vor purta noile flori în anul următor.
Înmulțirea speciei Hoya se face prin butași prelevați vara sau primăvara, prin marcotaj serpuit sau prin semințe. Deși este o plantă rezistentă, o udare necorespunzătoare poate duce la probleme, care pot fi remediate prin reglarea udării. Dacă planta este invadată de musculițe albe de seră, folosește insecticid pentru a le elimina.
