Paștele, cunoscut și sub denumirea de Învierea Domnului, rămâne cea mai importantă sărbătoare creștină, celebrată în familie și încărcată de semnificații profunde, precum triumful vieții asupra morții și al luminii asupra întunericului. În anul 2026, această sărbătoare va fi marcată în date diferite de Biserica Ortodoxă și cea Catolică, din cauza diferențelor de calcul al calendarului religios și al fenomenelor astronomice de referință.
În anul 2026, Paștele Ortodox va fi celebrat duminică, 12 aprilie, în timp ce Paștele Catolic va avea loc cu o săptămână mai devreme, pe 5 aprilie. Această diferență se reflectă și în sărbătoarea Floriilor, care în 2026 vor fi prăznuite duminică, 5 aprilie, în calendarul ortodox, și duminică, 29 martie, în cel catolic.
Divergența dintre datele Paștelui ortodox și catolic provine din modul diferit în care cele două Biserici calculează această sărbătoare, raportându-se la fenomene naturale precum echinocțiul de primăvară și Luna Plină. Biserica Catolică utilizează calendarul gregorian pentru a determina echinocțiul, în timp ce Biserica Ortodoxă se bazează pe calendarul iulian, cunoscut și ca stil vechi.
Astfel, catolicii stabilesc data Paștelui în funcție de o formulă fixă legată de Luna Plină după echinocțiul de primăvară, iar ortodocșii iau în calcul Luna Plină astronomică reală. Această diferență de metodă explică decalajul de o săptămână între sărbători.
Termenul „Paşti” provine din cuvântul evreiesc „pasha”, care înseamnă „trecere”. În context creștin, sărbătoarea Paștelui simbolizează trecerea de la moarte la viață și de pe pământ la cer, marcând astfel Învierea Domnului.
După cum explică părintele Teofil Părăian, „Au fost Paşti şi sunt Paşti şi pentru evrei. Paştile noastre sunt Paşti creştine. Evreii sărbătoreau şi sărbătoresc la Paşti ieşirea din robia egipteană, trecerea prin Marea Roșie, trecerea prin pustie şi ajungerea în Canaan. Noi, la Sfintele Paşti, sărbătorim altceva decât evreii, şi anume trecerea de la moarte la viaţă şi de pe pământ la cer.”
