Sfântul Nicolae este prăznuit în fiecare an pe data de 6 decembrie, fiind una dintre cele mai așteptate sărbători atât pentru copii, cât și pentru adulți. Deși ziua de celebrare este fixă, pregătirile și tradițiile specifice încep încă din ajun, moment încărcat de semnificații spirituale și obiceiuri populare menite să aducă sănătate și spor.
Conform credinței populare, în noaptea de Moș Nicolae cerurile se deschid preț de o secundă. Se spune că în acest moment magic, Sfântul Nicolae poate fi văzut stând în partea dreaptă a Domnului, iar cele mai ascunse dorințe ale credincioșilor se pot îndeplini.
Pentru ajutor și ocrotire, credincioșii rostesc o rugăciune considerată făcătoare de minuni: „O, preabunule părinte Nicolae, păstorul și învățătorul celor ce aleargă cu credință către a ta folosire și cu fierbinte rugăciune te cheamă pe tine, sârguiește degrabă a le ajuta. Izbăvește turma lui Isus de lupii ce o pândește pe ea și toate părțile creștinești le ocrotește și le păzește, prin sfintele tale rugăciuni, de gâlcevile lumești, de gânduri urâte, de venirea altor neamuri, de foamete, de potop, de dureri”.
Rugăciunea continuă cu cererea de miluire și izbăvire de păcate: „Și precum ai miluit pe cei trei bărbați care ședeau în întuneric și i-ai izbăvit pe ei de mânia împăratului și de sabie, așa ne miluiește și pe noi cei ce cu mintea, cu cuvântul și cu lucrul suntem într-un întuneric al păcatelor și ne izbăvește de mânia lui Dumnezeu și de chinul cel veșnic ca, prin mijlocirea ta, cu ajutorul, cu mila și cu harul lui Hristos, Dumnezeu să ne dea viață liniștită și fără de păcat”.
Tradiția cere ca, încă din ajun, copiii să își lustruiască ghetuțele pentru a primi daruri de la Moș Nicolae. Cei care nu au fost cuminți primesc, în schimb, o nuielușă, un simbol menit să îi atenționeze asupra comportamentului față de părinți și bunici. Se crede că Moșul privește prin ferestre pentru a vedea dacă cei mici au fost ascultători. Tot în ajun se obișnuiește să se ofere cadouri pentru a atrage fericirea și norocul în anul următor.
Un alt obicei specific este aducerea în casă a crenguțelor de pomi fructiferi, care se pun în apă, lângă icoane. Dacă aceste crenguțe înfloresc până la Anul Nou, se consideră un semn că anul care vine va fi unul roditor. În folclor, se spune că Sfântul Nicolae marchează începutul iernii autentice; atunci când Moșul își scutură barba sură, începe să ningă. Lipsa zăpezii este interpretată ca un semn că Sfântul a întinerit.
În anumite zone, fetele se strâng în ajunul sărbătorii pentru a face plăcinte, iar seara, la ora 21.00, flăcăii li se alătură pentru a începe petrecerea. La sate, ziua de 6 decembrie este momentul în care feciorii se organizează în cete și își aleg gazda unde vor avea loc repetițiile pentru colindele de Crăciun și Anul Nou.
