În contextul actual, în care eficiența cheltuirii fondurilor publice constituie un subiect de maximă importanță, Ministerul Justiției din România, condus de doamna Alina Gorghiu, a evidențiat recent o problemă semnificativă ce afectează bugetul statului: costurile considerabile implicate în procesul de aducere în țară a fugarilor români din străinătate. Acest fenomen, care s-a accentuat în ultimii ani, a generat cheltuieli substanțiale pentru bugetul național, determinând nevoia de a regândi politicile și procedurile în acest domeniu.

În cursul anului 2023, suma totală alocată pentru extrădarea fugarilor a depășit pragul de 10 milioane de lei, marcând o creștere progresivă față de anii anteriori. Spre exemplu, în 2021, cheltuielile s-au ridicat la aproximativ 9,4 milioane de lei, iar în 2022, la peste 8,6 milioane de lei. Această tendință ascendentă indică o problemă structurală, ce necesită soluții concrete și eficiente pentru a optimiza gestionarea resurselor statului.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a subliniat complexitatea și costisitoarea procedură implicată în aducerea fugarilor în România. Procesul presupune achiziționarea a trei bilete de avion – unul pentru fugar și două pentru ofițerii de poliție responsabili de escortare – la care se adaugă cheltuielile suplimentare legate de diurnă și cazare. Această practică nu doar că pune o presiune financiară considerabilă asupra bugetului, dar ridică și întrebări legate de eficiența și sustenabilitatea sa pe termen lung.

Pentru a contracara aceste cheltuieli crescute, Ministerul Justiției a inițiat un proiect de lege, aflat în prezent în dezbatere publică, care prevede ca fugarul să suporte costurile aferente aducerii sale în țară. Acest demers legislativ vizează nu doar reducerea presiunii financiare asupra bugetului de stat, ci și creșterea responsabilizării celor care încearcă să se sustragă de la justiție.

În ultima săptămână, Ministerul Justiției a anunțat reușita aducerii în țară a 17 fugarilor provenind din țări precum Irlanda, Italia, Franța, Germania, Polonia și Marea Britanie. Acești indivizi, condamnați pentru diverse infracțiuni în România, ilustrează complexitatea și diversitatea cazurilor cu care se confruntă autoritățile în procesul de extrădare.