Biserica Ortodoxă comemorează anual sufletele celor adormiți prin trei mari pomeniri: vara, toamna și iarna. Moșii de toamnă sunt cinstiți în fiecare an în prima sâmbătă din noiembrie.

În 2024, Moșii de toamnă vor fi pomeniți pe 2 noiembrie.

Cu ocazia Moșilor, în biserici se oficiază slujbe, iar credincioșii împart pachete cu mâncare. Lumânările aprinse simbolizează atât lumina credinței, cât și a faptelor bune ale celor comemorați.

Tradiția spune că în această zi trebuie să fim împăcați cu toată lumea, să purtăm haine curate, iar femeile să aibă capul acoperit. În mediul rural, se crede că nu este bine să se spele haine sau să se desfășoare alte munci.

Moșii de toamnă sunt sărbătoriți în prima sâmbătă din noiembrie, iar tradiția recomandă împăcarea cu toți, purtarea de haine curate și acoperirea capului la femei. Totodată, nu este bine să se spele haine sau să se facă alte treburi. La biserică, după liturghie și slujba parastasului, oamenii împart bucate pentru sufletul celor adormiți.

În tradiția populară, se crede că pe 2 noiembrie sufletele morților coboară pe pământ, motiv pentru care se oferă mâncare gătită. Gospodinele pregătesc sarmale și deserturi, scot din cămară cel mai bun vin și împart mâncare pentru sufletul răposaților.

La fel ca la Moșii de vară, și în cazul celor de toamnă se respectă anumite superstiții pentru liniștea celor decedați. În această perioadă, nu se circulă noaptea pentru a evita întâlnirea cu sufletele morților, iar în ajunul și ziua Moșilor este periculos să ieși din casă. Gospodinele nu dau cu mătura, nu spală și nu aruncă gunoiul pentru a nu deranja sufletele morților.

Conform teologilor, Sfinții Părinți au stabilit ca pomenirea morților să aibă loc sâmbăta, ziua în care Hristos a stat în mormânt cu trupul și a eliberat sufletele drepților din iad. Totodată, sâmbăta este legată de duminica, ziua Învierii.

În tradiția ortodoxă, în ziua praznicului, credincioșii aduc la biserică colivă, prescură și vin, care sunt sfințite și împărțite. Se spune că rugăciunile și pomenirile pot îmbunătăți starea sufletului celui adormit la Judecata universală, conform părintelui Paul Tudorache.

Sărbătoarea își are originile în cultul arhaic și a fost adoptată din tradițiile geto-dacice, reprezentând un omagiu adus strămoșilor. Moșii sunt sărbătoriți în toate anotimpurile: primăvara, vara, toamna și iarna. Sâmbăta a fost aleasă ca zi de pomenire deoarece este ziua în care Hristos a stat în mormânt.

Credincioșii obişnuiesc să pomenească în această zi pe toți cei adormiți din neam, conform tradiției creștine.

Biserica folosește termenul „adormiți” pentru a desemna cei trecuți în viața de dincolo, indicând o stare din care se pot trezi, pregătindu-se astfel pentru Înviere. După moarte, urmează Judecata particulară, iar la Judecata Universală va avea loc învierea întregului neam omenesc.

Ofrandele pentru cei adormiți sunt considerate mijloace de a obține iertarea păcatelor pentru aceștia. În amintirea celor plecați, urmașii îngrijesc mormintele și aprind lumânări la căpătâi.

Simion Florea Marian menționa în lucrarea „Trilogia vieții” că există 20 de zile de Moși pe parcursul anului în tradiția românească. Cuvântul „moși” provine de la „strămoși” și se referă la cei trecuți la cele veșnice.

Pr. lect. dr. Marian Mihai explică faptul că, la fiecare Sfântă Liturghie, preotul pomenește pe toți strămoșii și cei adormiți din neam. Conform tradiției, următoarea pomenire, Moșii de iarnă, va avea loc în februarie.

După Sfânta Liturghie, în toate bisericile vor fi oficiate parastase de obște pentru cei decedați.

Biserica îi pomenește pe cei morți pentru că, prin rugăciuni, sufletul celui adormit poate ajunge la Judecata universală într-o stare mai bună.

În cadrul Sfintei Liturghii, Agnetul se transformă în Trupul și Sângele Domnului, iar miridele, care reprezintă pe cei pomeniți, se sfințesc prin prezența lor alături de Hristos.

Sâmbăta a fost aleasă ca zi de pomenire a morților deoarece este ziua în care Hristos a stat în mormânt cu trupul, iar cu sufletul a eliberat drepții din iad.

„Moșii de toamnă” reprezintă una dintre cele 20 de zile de Moși din tradiția românească, conform lucrării „Trilogia vieții” de Simion Florea Marian.