Sfântul Partenie, originar din Melitopole, a trăit în secolul al IV-lea. Potrivit surselor de la crestinortodox.ro, fiul lui Hristofor, diaconul bisericii din Melitopole, a fost binecuvântat de Dumnezeu cu abilitatea de a alunga demonii și de a vindeca orice boală. A fost hirotonit preot de către Preasfințitul Filip, episcop al Melitopoliei și episcop al Lampsacului, și de Ahile, mitropolitul Cizicului.
În drumul său, Sfântul a întâlnit un bărbat care fusese rănit de un taur, pierzându-și un ochi. Acesta își ținea ochiul cu mâna tremurândă. Sfântul l-a atins, a readus ochiul la locul său și, după ce l-a spălat cu apă, l-a vindecat complet în trei zile.
Redăm una din minunile sale: „A venit într-una din zile la dânsul un om, având în sine un duh necurat – care de multă vreme locuia într-însul. Dar, apropiindu-se de omul lui Dumnezeu, adică de Partenie, i-a făcut plecăciune, iar sfântul, cunoscând că într-însul este duhul necurat, nu i-a răspuns; diavolul, tulburându-se în om, a zis sfântului: „Fiindcă am dorit să te văd, pentru aceea ţi-am făcut plecăciune, iar tu de ce nu mi-ai răspuns?” Sfântul Partenie i-a zis: „Iată, m-ai văzut”. Diavolul a zis: „Te-am văzut şi te-am cunoscut”. Grăit-a sfântul: „Dacă m-ai văzut şi m-ai cunoscut, atunci ieşi de la zidirea lui Dumnezeu”. Zis-a lui diavolul: „Rogu-mă ţie, nu mă izgoni din lăcaşul meu, în care de atâta timp locuiesc”. Sfântul i-a zis lui: „Îţi dau eu un loc unde să mergi”. Zis-a lui diavolul: „Mi se pare că îmi vei zice să mă duc în porci”. Grăit-a lui sfântul: „Ba nu, îţi voi da ţie un om, în care intrând să locuieşti, dar numai din acesta acum să ieşi”. Diavolul, plecându-se la nişte cuvinte ca acestea, cerea să-şi câştige făgăduinţa de la dânsul. Atunci, Sfântul Partenie, deschizându-şi gura, a zis: „Iată, eu sunt omul, intra şi locuieşte în mine”. Iar diavolul, ca de foc arzându-se, i-a strigat: „Vai mie, în bun vas locuind eu, după atâta timp mă izgoneşti. Mare rău îmi vei face de voi intra în tine. Cum voi putea să intru în casa lui Dumnezeu?” Acestea zicându-le, diavolul a ieşit din om şi s-a dus în locuri pustii şi neumblate, iar omul acela a rămas sănătos, prin darul lui Hristos şi lauda pe Dumnezeu”.
Doamne, viforul necazurilor se ridică asupra mea şi duhurile necurate nu-mi dau pace, dar întru Tine îmi pun toata nădejdea şi pazei Tale mă încredinţez întreg, că Tu cunoşti pricina răului care mă bântuie şi eşti dezlegarea tuturor legăturilor necurate. La Tine toţi perii capului meu sunt număraţi. De Tine toţi demonii ştiu şi se cutremură. Deci pe Tine Te rog, Doamne, Atotputernicule, să îndepărtezi de la mine orice duh necurat şi orice rău pierzător de suflet, scoţându-mă pe mine biruitor peste toată făcătura diavolească, sub acoperământul dreptei Tale şi întru Crucea Ta cea atotizbăvitoare. Că Tu eşti întărirea şi scăparea noastră în veci, Hristoase Dumnezeule şi Ţie slavă Îţi înălţăm: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Amin.
