Creștinii ortodocși sărbătoresc anual, pe 8 septembrie, Nașterea Fecioarei Maria, una dintre cele mai importante sărbători ale toamnei.

Evenimentul religios este cunoscut sub denumirea populară de Sfânta Maria Mică și are o semnificație specială, fiind marcat cu cruce roșie în calendar.

Nașterea Fecioarei Maria

În Biblie, sunt puține detalii despre nașterea și copilăria Fecioarei Maria. Părinții săi, Ioachim și Ana, locuiau în Nazaret, Galileea, și s-au confruntat cu dificultatea de a avea copii, deși erau la o vârstă înaintată.

După multe rugăciuni, Ioachim s-a retras pentru post și rugăciune în munte, mărturisindu-i soției sale: „Pe mine nu mă îndeamnă inima să mai intru în casa mea, căci noi suntem urgisiţi de Dumnezeu. Iată, eu mă duc în munte şi acolo voi posti şi mă voi ruga lui Dumnezeu, doar, doar se va milostivi şi ne va da şi nouă un copil”.

Ana a continuat să se roage neîncetat, promițând că va închina copilul lui Dumnezeu. Nașterea Fecioarei Maria a fost vestită de Arhanghelul Gavriil.

Maria a crescut în templu, fiind considerată fiica Tatălui Ceresc, Mama Fiului și mireasa Duhului Sfânt, Împărăteasa Sfinților și mijlocitoarea celor păcătoși, o sprijinitoare atotputernică pentru toți oamenii. Preasfânta Născătoare de Dumnezeu este venerată ca fiind mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită decât Serafimii, un simbol al milosteniei divine.

Tradiții și obiceiuri de Sfânta Maria Mică

Sărbătoarea de pe 8 septembrie are o importanță aparte în cultura românească, fiind un moment ce marca în trecut trecerea de la vară la toamnă, un reper pentru agricultori.

Această dată semnifică încetarea culegerii plantelor medicinale, începutul plecării păsărilor migratoare și retragerea insectelor și reptilelor în pământ.

Tot acum începe culesul viilor, bătutul nucilor, culegerea plantelor medicinale de toamnă și semănatul cerealelor. În această zi nu se fac munci agricole și nu se spală, fiind o sărbătoare cu cruce roșie.

Femeile aprind candele la icoana Maicii Domnului și se roagă pentru sănătatea copiilor. Se fac pelerinaje, iar bucatele sfințite la biserică sunt împărțite de pomană în memoria celor răposați.

O superstiție populară interzice aprinderea focului în această zi, pentru a preveni bolile și necazurile.

Începând de Sfânta Maria Mică, bărbații renunță la pălărie și încep să poarte căciuli, semn că vremea se răcește. Zicala „O trecut Sântamăria, leapădă și pălăria” provine din acest obicei.