Ziua Crucii 2023: Credincioșii cinstesc sărbătoarea cu post și rugăciuni, semn al biruinței asupra morții și păcatului

Credincioșii prăznuiesc anual, pe 14 septembrie, sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, una dintre cele mai vechi și importante sărbători creștine dedicate lemnului sfânt. Aceasta este marcată de post aspru și rugăciune, fiind prezentă atât în calendarul bizantin (ortodox și greco-catolic), cât și în cel latin.

Această zi oferă un moment de bucurie și reflecție spirituală, deoarece crucea simbolizează inima creștinismului și dragostea prin care lumea a fost salvată de moarte și păcat.

Pe 14 septembrie, în Ziua Crucii, credincioșii țin post pentru sănătatea familiei, prosperitate și bunăstarea gospodăriilor.

Spre deosebire de alte sărbători, Înălțarea Sfintei Cruci este marcată de post aspru, reamintind patimile și moartea Mântuitorului pe Golgota, astfel crucea devenind simbolul victoriei asupra morții și păcatului.

În această zi, se recomandă post negru pentru purificarea trupului și sufletului, însă pentru cei cu probleme de sănătate este indicat să evite consumul de usturoi, nuci, prune și pește, deoarece acestea ar aminti de semnul crucii.

Evenimentele solemne ale Înălțării Sfintei Cruci

Sărbătoarea amintește de două momente solemne: găsirea Crucii și ridicarea ei de episcopul Macarie în fața poporului, la 14 septembrie 335, și recuperarea Crucii de la perși în 629, adusă la Ierusalim de împăratul bizantin Heraclius.

De asemenea, sărbătoarea evocă un episod din viața împăratului Constantin, care, înainte de bătălia cu Maxențiu, a avut o viziune cu o cruce pe cer și inscripția „Prin acest semn vei învinge”. După victorie, mama sa, împărăteasa Elena, a ordonat găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim, lângă Golgota.

După ce au fost descoperite trei cruci identice, patriarhul Macarie a identificat crucea lui Iisus printr-un miracol: o fată moartă a revenit la viață atunci când a fost atinsă de crucea Mântuitorului.

Vestea a răspândit rapid evenimentul, iar în anul 335, Patriarhul a ridicat crucea în fața mulțimii, marcând începutul sărbătorii anuale de pe 14 septembrie.

Tradiții și superstiții de Ziua Crucii

Ziua Crucii marchează, în tradiția populară, sfârșitul verii și începutul toamnei. Sărbătoarea mai este cunoscută și ca Cârstovul Viilor și Ziua Șarpelui.

Sub prima denumire, este asociată cu culegerea viilor în zonele viticole, iar sub cea de-a doua, se crede că șerpii încep să se retragă în ascunzișuri pentru hibernare. Totodată, există credința că aceștia produc o piatră prețioasă, „piatra nestemată”, ce are puteri vindecătoare.

Obiceiuri de Înălțarea Sfintei Cruci

La biserică, preotul sfințește busuioc, mentă, măghiran și cimbru, considerate plante cu puteri magice. Acestea sunt păstrate în case, lângă icoane, pentru a alunga spiritele rele și bolile.

Tot în această zi, credincioșii nu trebuie să spele, să calce sau să coasă, iar bărbații evită munca la câmp. Gospodinele aduc la biserică plante de leac, cum ar fi boz, micșunele sau năvalnic, pentru a fi sfințite.

Busuiocul sfințit are multiple întrebuințări: este pus în vasele de apă ale păsărilor pentru protecție, folosit în apa fetelor pentru sănătatea părului și păstrat la streșinile caselor pentru a le proteja de fulgere.

În această zi, se aduc la biserică ulcele noi cu miere și lapte, legate cu ață roșie și acoperite cu colaci, care sunt împărțite săracilor în memoria celor adormiți.

Alimente interzise de Ziua Crucii

Credincioșii evită să consume usturoi, nuci, prune sau pepeni, deoarece miezul acestora amintește de semnul crucii.

Plantele sfințite, precum busuiocul și cimbrul, alină durerile de cap sau de dinți. În mediul rural, crenguțele de busuioc aprinse sunt folosite pentru a trata bolile de friguri.

Tot de Ziua Crucii, gospodarii atârnă cruci din busuioc sfințit în pomii neroditori, în speranța că aceștia vor da roade.

Dacă tună în această zi, se crede că toamna va fi lungă, iar dacă se adună ciori gălăgioase, urmează o brumă timpurie. Înainte de Ziua Crucii, nu se culeg calinele, pentru a evita o noapte geroasă în ajunul sărbătorii.

În concluzie, sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci vestește sfârșitul verii și începutul toamnei, marcând momentul culegerii strugurilor și preparării mustului.