Marian Savu, atacantul care a înscris 77 de goluri în Liga 1 și a devenit golgeter în sezonul 1999-2000, reprezintă un caz aparte în fotbalul românesc. Deși a avut un randament remarcabil la echipe precum Dinamo și FC Național, Savu nu a fost convocat niciodată la echipa națională, în ciuda performanțelor sale impresionante.

Înconjurat de nume mari ale fotbalului românesc în perioada de glorie a naționalei, Savu și-a încheiat cariera cu un gust amar, sentimentul de a nu fi avut șansa să își reprezinte țara pe teren. Acest regret a fost reiterat sâmbătă seara, în timpul meciului de adio al Generației de Aur, când Savu și-a amintit cu nostalgie de întâlnirile cu Christian Panucci și Fernando Couto, vedetele echipei „World Stars”.

„Am avut ocazia să joc împotriva a doi mari jucători din echipa «World Stars», Christian Panucci, când evoluam ambii la loturile de tineret, și Fernando Couto în Champions League. Sunt mândru că am fost fotbalist”, a scris Savu.

Savu a jucat în competiții europene cu Dinamo și FC Național, iar în Champions League cu Șahtior Donețk, unde a contribuit la formarea unei echipe remarcabile. Pe prima scenă, el a reușit să înscrie 77 de goluri în 223 de meciuri. În sezonul 1999-2000, Savu a devenit golgeterul primei divizii, cu 20 de goluri marcate pentru FC Național.

În ciuda performanțelor sale, Savu nu a fost niciodată selecționat pentru echipa națională, nici măcar atunci când era golgeterul la zi al lui Dinamo. Aceasta a fost una dintre marile dezamăgiri ale carierei sale, povestită cu emoție la GSP Live în 2019.

În perioada petrecută la Șahtior Donețk, Savu a avut parte de un conflict notabil cu coechipierul Anatoliy Tymoshchuk, un jucător cunoscut pentru temperamentul său dificil. În timpul unui antrenament, un incident a escaladat, rezultând într-o accidentare gravă pentru Savu, cauzată de invidia coechipierilor săi față de salariul său mai mare.

În 2000, Savu l-a avut ca președinte pe Rinat Ahmetov la Șahtior, un personaj cu un stil de viață extravagant și resurse financiare considerabile, care a lăsat o impresie puternică asupra atacantului român.

Povestea lui Marian Savu este una de regret și frustrare, dar și de mândrie pentru realizările sale în fotbalul românesc. Ignorat de selecționerii naționalei, dar respectat de colegi și adversari, Savu rămâne un exemplu al talentului nevalorificat la nivel internațional, potrivit gsp.ro.