Ministerul Muncii analizează reducerea taxării salariului minim pentru 2027, la propunerea IMM România, alături de variante de majorare a salariului brut și de schimbare a repartizării contribuțiilor sociale, potrivit redactia.ro. Ministrul Muncii, Florin Manole, a confirmat că scenariile vor fi discutate cu patronatele și sindicatele în Consiliul Național Tripartit, fără ca vreo modificare să fi fost aprobată.
Propunerea IMM România, organizație care reprezintă interesele întreprinderilor mici și mijlocii, presupune păstrarea salariului minim brut la nivelul actual și reducerea taxelor aferente. Obiectivul este creșterea sumei primite de angajat, fără o majorare obligatorie a salariului brut și fără o creștere echivalentă a costurilor salariale pentru companii.
Florin Manole a declarat că organizația a cerut evaluarea acestei variante în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții patronatelor. Ministrul a precizat că printre propunerile primite se află atât scenarii maximaliste, cât și soluții mai puțin întâlnite în discuțiile din ultimii ani.
Potrivit materialului citat, salariul minim brut este de 4.325 de lei, iar venitul net corespunzător poate ajunge la aproximativ 2.699 de lei, în condițiile fiscale aplicabile. Diferența rezultă din contribuțiile sociale și impozitul pe venit, după aplicarea facilităților și deducerilor relevante.
Printre posibilitățile prezentate se numără majorarea sumei neimpozabile sau modificarea unor contribuții sociale. Efectul asupra venitului net depinde de reținerile care ar fi schimbate, reducerea impozitului pe venit neavând neapărat același rezultat ca reducerea contribuției pentru pensie.
Materialul oferă un exemplu strict ipotetic: dacă reținerile lunare ar scădea cu 200 de lei, salariul net ar ajunge de la aproximativ 2.699 de lei la aproximativ 2.899 de lei, în timp ce brutul ar rămâne de 4.325 de lei. Pentru un an întreg, diferența prezentată este de 2.400 de lei.
Reducerea cu 200 de lei nu este o măsură anunțată de autorități și nu există o formulă fiscală definitivă care să conducă la această sumă. Câștigul efectiv ar putea fi mai mic sau mai mare, în funcție de soluția adoptată.
Sindicatele propun, separat, ca o parte dintre contribuțiile sociale aflate în responsabilitatea salariatului să fie transferată angajatorului. Florin Manole a spus că Hosu a reluat această idee, pe care ministrul a calificat-o drept justificată, și că toate scenariile trebuie discutate în Consiliul Național Tripartit.
În sistemul descris de sursă, contribuțiile pentru pensie și sănătate sunt suportate în principal din salariul brut al angajatului, iar angajatorul le calculează, le reține și le virează bugetelor corespunzătoare. Compania plătește separat contribuția asiguratorie pentru muncă.
Transferul unei părți a contribuțiilor ar putea reduce reținerile salariatului, dar acest rezultat nu este automat: depinde inclusiv de păstrarea salariului brut și de calculul noilor obligații. Totodată, măsura ar putea crește cheltuielile angajatorilor, spre deosebire de reducerea taxelor, care ar putea diminua încasările statului pentru salariile vizate.
Ministerul Muncii a prezentat partenerilor sociali și trei scenarii de creștere a salariului minim brut pentru 2027. Primul prevede 4.593 de lei, cu 268 de lei peste nivelul actual, iar al doilea propune 4.884 de lei, o majorare de 559 de lei.
A treia variantă ar duce salariul minim brut la 5.079 de lei, cu 754 de lei mai mult decât nivelul actual. Toate cele trei valori sunt scenarii de lucru, nu niveluri aprobate, iar creșterile brute nu se transferă integral în venitul net, din cauza contribuțiilor și impozitului aplicabile.
Sindicatele solicită un salariu minim de cel puțin 5.000 de lei brut începând cu 1 ianuarie 2027, argumentând că majorarea este necesară pentru compensarea pierderilor de putere de cumpărare. Reprezentanții salariaților invocă protejarea veniturilor mici în contextul creșterii costului vieții.
Patronatele avertizează, în schimb, că o nouă majorare obligatorie ar putea pune presiune asupra firmelor, în special asupra întreprinderilor mici și a celor cu marje reduse de profit. Pe lângă salarii, companiile suportă costuri cu energia, materiile prime, transportul și serviciile necesare activității.
Florin Manole a relatat că reprezentanții mediului de afaceri au indicat creșterea costurilor energiei drept principala sursă a pierderii de competitivitate a economiei românești, mai degrabă decât scumpirea forței de muncă. Ministrul a declarat că susține „orice scenariu care duce la creșterea puterii de cumpărare a cetățeanului”.
Negocierile din Consiliul Național Tripartit vor viza atât nivelul salariului minim brut, cât și posibilele modificări ale taxării muncii. Autoritățile urmează să analizeze majorarea brutului, reducerea fiscalității sau o combinație a celor două, precum și efectele asupra angajaților, firmelor și bugetului public.
În cazul facilităților fiscale, rămân de clarificat categoriile eligibile, condițiile și durata aplicării, inclusiv dacă vor fi cuprinși și salariații cu venituri puțin peste minim. O facilitate limitată strict la salariul minim ar putea crea diferențe între persoane cu salarii brute apropiate, în timp ce aplicarea graduală ar putea evita unele asemenea situații.
Analiza trebuie să includă și finanțarea sistemelor publice de pensii și sănătate, susținute prin contribuțiile sociale. Pentru angajați, efectul asupra puterii de cumpărare va depinde atât de venitul net rezultat, cât și de evoluția prețurilor și a cheltuielilor gospodăriilor.
Până la adoptarea actelor normative și stabilirea datei de aplicare, regulile fiscale actuale rămân valabile. Propunerile discutate nu garantează nici reducerea taxelor de la 1 ianuarie 2027, nici majorarea salariului minim brut la 5.079 de lei.
