
Circulația vortexului polar arctic a slăbit până la inversarea direcției vânturilor pe 10 noiembrie 2026, într-un episod asociat cu o încălzire stratosferică bruscă (SSW). Perturbarea ar putea favoriza deplasarea aerului rece către nordul Europei în săptămânile următoare, cu temperaturi scăzute și ninsori, însă specialiștii avertizează că nu este o garanție a unei ierni severe sau a unor ninsori extinse pe continent.
Momentul producerii fenomenului este neobișnuit de timpuriu. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Reading, observațiile meteorologice moderne nu consemnează un eveniment similar produs atât de devreme în luna noiembrie.
Cauzele perturbării rămân în discuție. Printre explicațiile analizate se află intensitatea deosebită a fenomenului El Niño, variațiile naturale ale atmosferei și un blocaj anticiclonic format deasupra Scandinaviei, fără ca cercetătorii să fi ajuns la un consens.
Vortexul polar este un sistem amplu de circulație a aerului rece din stratosferă, situat deasupra Arcticii. Vânturile puternice care îl înconjoară se deplasează în mod obișnuit de la vest la est și contribuie la menținerea aerului rece în apropierea Polului Nord.
Sistemul se întărește în timpul iernii și începe să slăbească primăvara. Încălzirile stratosferice bruște îi pot perturba circulația, uneori până la deformarea vortexului sau separarea lui în două structuri, și pot modifica semnificativ distribuția aerului rece în emisfera nordică.
Una dintre ipotezele privind episodul din noiembrie vizează El Niño, fenomen climatic care influențează temperaturile oceanelor și circulația atmosferică globală. În mod obișnuit, acesta favorizează întărirea vortexului polar toamna și la începutul sezonului rece, dar efectele sale se pot schimba pe parcursul iernii, contribuind la slăbirea sistemului și la deplasarea aerului rece către latitudini mai joase.
Adam Scaife, cercetător în cadrul serviciului meteorologic britanic Met Office, consideră că evoluția observată ar putea rezulta atât din variațiile naturale ale atmosferei, cât și din intensitatea El Niño. În opinia sa, fenomenul ar fi putut grăbi un proces care apare, de regulă, mai târziu în sezonul rece.
Mecanismul acestei posibile influențe implică schimbări ale circulației aerului în Pacific. Când El Niño se intensifică, alizeele slăbesc, iar apa caldă acumulată în vestul oceanului se deplasează spre est.
Modificările afectează și distribuția presiunii atmosferice, favorizând unde mai ample în curentul-jet, fluxul rapid de aer care circulă de la vest la est și influențează traseul sistemelor meteorologice. Aceste unde se pot propaga către stratosferă, unde interacționează cu vortexul polar.
Amplitudinea undelor crește pe măsură ce acestea ajung la altitudini mai mari, iar energia transportată poate încetini vânturile din jurul Polului Nord și slăbi vortexul. Acesta este mecanismul prin care El Niño poate favoriza încălzirile stratosferice bruște, explicat și într-o analiză publicată de Met Office la 4 noiembrie 2026.
Profesorul Andrew Charlton-Perez, de la Universitatea din Reading, acordă însă o importanță mai mare unei alte posibile cauze: sistemul de presiune ridicată format deasupra Scandinaviei. Acest blocaj anticiclonic ar fi modificat circulația atmosferică în săptămânile anterioare perturbării.
Potrivit profesorului, sistemul a influențat curentul-jet, producând ondulări puternice care ar fi putut transmite energie spre stratosferă și contribui la destabilizarea vortexului. „Aș spune că blocajul anticiclonic este probabil un factor mai important”, a precizat Andrew Charlton-Perez.
Într-o analiză publicată la 6 noiembrie 2026, Universitatea din Reading a arătat că dovezile disponibile nu sunt suficiente pentru a stabili o legătură directă între episodul puternic El Niño și slăbirea neobișnuită a vortexului polar.
Charlton-Perez a explicat că influența El Niño asupra vortexului este asociată mai frecvent cu lunile ianuarie și februarie, când poate crește probabilitatea unei încălziri stratosferice bruște. În cazul prezentat, sistemul polar nu arăta semne de slăbire neobișnuită înainte de declanșarea perturbării.
Specialiștii urmăresc evoluția circulației atmosferice, dar subliniază că posibilitatea pătrunderii aerului arctic spre Europa nu înseamnă că o perioadă geroasă se va instala în mod cert pe întregul continent.