Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, cunoscut drept Sfântul Dumitru, este prăznuit de Biserica Ortodoxă luni, 26 octombrie 2026. Sărbătoarea este marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox și este însoțită, în mai multe regiuni ale României, de obiceiuri de pomenire a celor decedați, de ajutorare a persoanelor nevoiașe și de pregătire pentru sezonul rece.
În calendarul popular, sărbătoarea poartă și numele de Sâmedru și marchează trecerea de la toamnă la iarnă, precum și încheierea sezonului pastoral. Tot pe 26 octombrie își serbează onomastica persoanele care poartă numele Dumitru, Dimitrie și forme derivate ale acestora.
Sfântul Dimitrie este considerat ocrotitorul orașului Tesalonic din Grecia, unde, potrivit tradiției bisericești, a trăit și și-a mărturisit credința creștină. Aceeași tradiție îl plasează în timpul împăraților Dioclețian și Maximian, într-o perioadă de persecuție a creștinilor.
Potrivit relatării bisericești, Dimitrie ocupa o funcție importantă, dar nu și-a ascuns credința. A fost întemnițat și apoi ucis cu sulițele, după ce a refuzat să renunțe la creștinism.
Denumirea de Izvorâtorul de Mir este legată de relatările religioase despre minunile și mirul bine mirositor care ar fi izvorât din moaștele sale.
Printre cei care își sărbătoresc ziua numelui pe 26 octombrie se numără persoanele numite Dumitru, Dimitrie, Mitică, Mitru, Dima, Dumitrița, Dumitra, Dimitra și Demetra, precum și cele care poartă alte forme sau diminutive derivate din Dumitru și Dimitrie. Potrivit unor date prezentate în presa românească, menționate în materialul furnizat fără indicarea unei publicații sau a unei statistici precise, peste 300.000 de persoane poartă nume asociate Sfântului Dumitru, totalul variind în funcție de formele incluse în statistică.
Participarea la slujbă și aprinderea lumânărilor pentru sănătatea celor vii și pomenirea celor decedați se numără printre obiceiurile zilei. În unele zone, familiile pregătesc pachete cu alimente pentru persoanele nevoiașe sau pentru vecini.
Alimentele oferite de pomană diferă în funcție de obiceiurile locale și de posibilitățile fiecărei familii. Acestea pot include colaci, pâine proaspătă, mere și alte fructe de sezon, nuci, struguri, colivă, mâncare gătită sau pachete cu alimente.
Potrivit obiceiului locului, alimentele sunt duse la biserică pentru binecuvântare sau sunt oferite direct celor care au nevoie. Nu există obligația de a împărți anumite produse pentru a avea noroc ori belșug, accentul fiind pus pe milostenie și pe pomenirea celor dragi.
În unele familii, sărbătoarea este petrecută alături de cei apropiați, într-o atmosferă liniștită, cu evitarea certurilor și a vorbelor urâte. Alte practici includ ajutorarea persoanelor aflate în dificultate și amânarea muncilor gospodărești grele sau a activităților care nu sunt urgente, atunci când acest lucru este posibil.
Credința că binele făcut în această zi aduce liniște și înțelegere în familie, precum și superstiția potrivit căreia certurile ar fi urmate de alte neînțelegeri aparțin folclorului. Acestea nu reprezintă reguli religioase sau certitudini despre viitor.
Un alt obicei asociat sărbătorii este Focul lui Sâmedru, organizat în anumite localități în seara de 25 octombrie, în noaptea dinaintea praznicului. Oamenii se adună în jurul focurilor aprinse în locuri special amenajate.
În credințele populare, focul simboliza purificarea, protejarea gospodăriei și trecerea către sezonul rece. Participarea la acest obicei era asociată cu sănătatea și norocul în anul următor.
În trecut, în unele comunități, tinerii săreau peste foc, gest considerat aducător de noroc. Practica prezintă însă riscuri serioase de arsuri și accidente și nu este recomandată, iar focurile organizate în prezent trebuie să respecte regulile de prevenire a incendiilor.
Legătura sărbătorii cu apropierea iernii se regăsește și în tradițiile pastorale: în această perioadă, în multe sate, turmele coborau de la munte, iar gospodarii începeau pregătirile pentru lunile friguroase. O vorbă populară asociază Sfântul Gheorghe cu începutul verii și Sfântul Dumitru cu începutul iernii.
Existau și credințe care legau vremea din ziua sărbătorii de evoluția sezonului rece: frigul și bruma erau interpretate ca semne ale apropierii iernii, iar vremea blândă era asociată cu o toamnă mai lungă. Aceste interpretări țin de tradiția populară și nu sunt metode științifice de prognoză meteorologică.
Marți, 27 octombrie 2026, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, sărbătoare marcată, de asemenea, cu cruce roșie. Acesta este un sfânt diferit de Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, sărbătorit în ziua precedentă.
Moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou se află la Catedrala Patriarhală din București, unde numeroși credincioși merg anual pentru a se închina.
