Românii care cresc animale în propriile curți trebuie să respecte o serie de reglementări stricte privind igiena și sănătatea publică, menite să prevină riscurile pentru comunitate. Potrivit datelor centralizate de redactia.ro, limitele numerice pentru animalele din gospodării nu sunt universale, acestea fiind influențate de tipul localității, dotările cu utilități și hotărârile luate de consiliile locale.
Reglementările de bază sunt cuprinse în Ordinul Ministerului Sănătății nr. 119/2014, document care stabilește normele de igienă și distanțele minime pentru adăposturi. Ignorarea acestor reguli poate duce la amenzi usturătoare, care pot atinge pragul de 12.000 de lei, iar în cazuri extreme de nerespectare a legii, se poate ajunge la răspundere penală.
„Normele de igienă și sănătate publică sunt obligatorii, potrivit legii, pentru toate unitățile din sistemul public și privat și pentru întreaga populație. Nerespectarea lor atrage răspunderea disciplinară, administrativ-materială, civilă ori, după caz, penală, potrivit legii”, se precizează în textul Ordinului nr. 119/2014.
Numărul animalelor permise într-o curte se determină prin unități vită mare (UVM), un indicator ce echivalează talia diferitelor specii. În gospodăriile fără acces la rețeaua de apă și canalizare, limita este de 6 UVM pentru bovine sau porcine și de 4 UVM dacă proprietarul deține atât porci, cât și păsări. În schimb, acolo unde există racordare la sistemul centralizat de apă, limitele sunt mai extinse, permițând până la 10 UVM în total sau 7 UVM pentru efective formate exclusiv din porci ori găini.
Amplasarea adăposturilor este strict reglementată pentru a proteja sănătatea vecinilor și calitatea mediului. Acestea trebuie poziționate la cel puțin 10 metri de locuințele din jur și de sursele de apă. În situația în care pragurile de animale sunt depășite, distanța minimă obligatorie față de proprietățile învecinate și sursele de apă potabilă crește la 50 de metri.
Dincolo de cadrul național, regulamentele locale joacă un rol esențial. Un exemplu relevant este municipiul Deva, unde Primăria a stabilit plafoane numerice clare pentru a preveni interpretările. Astfel, în gospodăriile cu apă și canalizare, se pot crește maximum doi cai, cinci vaci, 15 oi sau capre, cinci porci și cel mult 50 de păsări.
Regulamentul din Deva prevede condiții specifice pentru adăposturile individuale: „În gospodăriile unde nu sunt asigurate racordurile de apă curentă și canalizare printr-un sistem centralizat de distribuție, adăposturile pentru creșterea animalelor în curțile persoanelor particulare, de cel mult 6 capete în total, și cel mult 50 de păsări se amplasează la cel puțin 10 m de cea mai apropiată locuință învecinată și se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului și risc pentru sănătatea vecinilor, cu obligația respectării condițiilor de biosecuritate”.
Proprietarii de animale au, de asemenea, datoria de a asigura biosecuritatea și de a colabora cu autoritățile sanitar-veterinare. Printre obligațiile acestora se numără anunțarea în termen de 24 de ore a animalelor aduse din alte localități, prezentarea carnetelor de sănătate la control și respectarea perioadelor de carantină. Dejecțiile animale nu trebuie să ajungă în sisteme de canalizare publică sau cursuri de apă, pentru a evita riscul de contaminare.
În ceea ce privește animalele de companie, precum câinii și pisicile, legislația pune accent pe responsabilitatea deținătorului privind hrana, adăpostul și asistența medicală. Deși acestea pot fi ținute în apartamente, dacă nu deranjează vecinii, este strict interzisă creșterea animalelor de fermă, cum sunt porcii sau oile, în locuințele de la bloc.
