Pe lângă riscul cunoscut de a transmite boala Lyme, căpușele sunt responsabile pentru o afecțiune tot mai frecventă și extrem de periculoasă: o alergie severă la carnea de mamifer. Autoritățile sanitare avertizează asupra creșterii numărului de cazuri de sindrom alfa-gal, o problemă medicală identificată în urmă cu 15 ani, dar care capătă amploare pe măsură ce arealul anumitor specii de căpușe se extinde.
Sindromul alfa-gal se manifestă prin reacții alergice precum urticarie, tulburări digestive și mâncărimi severe după consumul de carne de porc, vită sau oaie, ori al produselor lactate. Interesant este că pacienții nu au nicio problemă dacă mănâncă pește, carne de pasăre sau ouă, conform informațiilor publicate de agenția de presă AP și preluate de Aktual24.
Spre deosebire de alte patologii transmise prin mușcătură, acest sindrom nu este provocat de un virus sau de o bacterie, ci de un răspuns imunitar la zahărul numit alfa-gal. Această moleculă se regăsește în saliva căpușelor și în carnea majorității mamiferelor, exceptând oamenii și sfertul primatelor. Deși consumat pe cale orală zahărul este inofensiv, pătrunderea lui direct în fluxul sangvin prin mușcătura insectei determină corpul să creeze anticorpi care vor ataca ulterior carnea consumată.
„Se pare că pielea este o modalitate excelentă de a declanșa un răspuns alergic”, explică dr. Scott Commins, cercetător la Universitatea din Carolina de Nord. Potrivit specialistului, dacă expunerea ar avea loc doar prin mâncare, așa cum se întâmplă cu friptura, alergia nu s-ar declanșa. Simptomele apar adesea la câteva ore după masă, însă diagnosticarea poate fi dificilă, deoarece afecțiunea se poate agrava progresiv în decurs de câteva luni.
Creșterea incidenței este pusă pe seama unei mai bune informări a medicilor, dar și a expansiunii geografice a căpușei „lone star”, principalul vector din Statele Unite. Identificată după punctul alb de pe spate, aceasta s-a răspândit din sudul și estul SUA către regiuni anterior neafectate. Datele furnizate de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) indică faptul că aproximativ 450.000 de americani suferă deja de această formă de alergie.
Diagnosticul se bazează pe simptome precum dificultăți de respirație, umflarea limbii sau a gâtului și amețeli, completate de analize de sânge. Totuși, dr. Commins avertizează că „testul de sânge este bun, dar nu te poți baza doar pe el pentru diagnostic. Ai nevoie și de simptomele reale”, din cauza riscului de rezultate fals pozitive.
Tratamentul standard impune eliminarea totală a produselor care conțin carne de mamifer și deținerea unui injector cu epinefrină. Persoanele cu sensibilitate extremă trebuie să evite inclusiv gelatina sau implanturile medicale din țesut animal, cum sunt valvele cardiace. O alternativă rară o reprezintă carnea de porc „GalSafe”, provenită de la animale modificate genetic pentru a nu produce zahărul alfa-gal.
O veste încurajatoare vine din partea FDA, care a aprobat în 2024 medicamentul injectabil Xolair pentru pacienții cu sindrom alfa-gal. Deși nu vindecă afecțiunea, tratamentul diminuează riscul unor reacții fatale în cazul consumului accidental de carne. De asemenea, în aproximativ 15-20% din cazuri, alergia poate dispărea de la sine după câțiva ani, cu condiția ca pacientul să nu mai sufere noi mușcături de căpușe.
