Conservarea prin congelare a plantelor aromatice fragede, precum menta, tarhonul, busuiocul, mărarul sau pătrunjelul, reprezintă o metodă excelentă de a le menține savoarea aproape la fel de intensă ca în stare proaspătă, superioară procesului de uscare.
Specialiștii în domeniu, citați de Libertatea, arată că această tehnică ajută și la menținerea calităților nutritive, cu condiția ca plantele să fie recoltate la maturitatea potrivită, procesate rapid și păstrate în mod constant la o temperatură de aproximativ -18 grade Celsius.
Calitatea finală este influențată de starea materiei prime și de durata scursă între culegere și congelare. O legătură adunată proaspăt și pusă la rece în aceeași zi va păstra o cantitate importantă de vitamine și minerale, spre deosebire de frunzele deja ofilite.
Un mare avantaj practic îl constituie opțiunea de porționare. În loc să decongelezi o cantitate mare, poți folosi exact atât cât îți trebuie pentru o anumită rețetă, cum ar fi un cub de leuștean pentru supă sau mărar pentru un sos, economisind timp și limitând risipa alimentară.
Printre verdețurile care reacționează foarte bine la congelare se numără mărarul, pătrunjelul, leușteanul și tarhonul, în timp ce busuiocul își menține gustul, dar își poate schimba culoarea, fiind recomandat să fie tocat și pus în cuburi cu apă, ulei sau sub formă de pesto.
Cimbrul, rozmarinul și oregano suportă de asemenea congelarea, însă pot fi la fel de bine uscate. Frunzele de țelină se spală, se zvântă și se toacă înainte de a fi puse la rece, în timp ce spanacul, urzicile, ștevia, loboda și frunzele de sfeclă cer o opărire prealabilă scurtă.
Pentru o congelare corectă a plantelor precum mărarul, pătrunjelul sau menta, se selectează doar frunzele sănătoase, eliminându-le pe cele deteriorate. Ulterior, acestea se spală cu apă rece și se usucă foarte bine folosind o sită, o centrifugă sau prosoape curate.
Există trei modalități principale de ambalare: congelarea individuală pe tavă în strat unic, păstrarea în pungi plate în strat subțire sau crearea de cuburi în forme pentru gheață cu puțină apă sau ulei.
În cazul spanacului, urzicilor sau al șteviei, frunzele se opăresc timp de aproximativ două minute în apă clocotită, după care se mută imediat într-un vas cu apă și gheață pentru a opri gătirea. Ulterior, se scurg temeinic, se ambalează ermetic și se introduc la congelator.
Aromaticele își păstrează calitățile optime între patru și șase luni la o temperatură de -18 grade Celsius, în timp ce frunzele opărite pot rezista între opt și douăsprezece luni, cu condiția ca ambalajele să fie complet etanșe pentru a preveni preluarea altor mirosuri.
În momentul utilizării, majoritatea plantelor aromatice nu necesită o decongelare prealabilă, putând fi adăugate direct în preparate, preferabil spre finalul gătirii pentru a-și păstra prospețimea.
Printre cele mai comune greșeli se numără folosirea unor plante deja veștejite, păstrarea umidității excesive în pungi, lipsa etanșeității sau nerespectarea timpului optim de opărire în cazul legumelor cu frunze mari, aspecte menționate în materialul publicat de Libertatea.
