Zacusca rămâne un preparat tradițional indispensabil în sezonul rece pe teritoriul României, fiind pregătită în gospodării de cel puțin două sute de ani. Pe lângă variantele clasice cu vinete sau ciuperci, există o multitudine de rețete inedite care impresionează prin aromele lor.

Conform Adevărul.ro, denumirea provine din termenul slav „zakusca”, care înseamnă gustare sau îmbucătură. Dacă la ruși acesta reprezenta un platou variat de aperitive servite înainte de masă, în România preparatul a fost adaptat în special în Moldova ca o conservă ideală pentru perioada iernii și pentru zilele de post.

Printre specialitățile neobișnuite se numără zacusca cu fasole și cârnați afumați. Specifică regiunilor rurale din Ardeal și Moldova, aceasta combină fasolea boabe fiartă cu cârnați de casă, ceapă, gogoșari, suc de roșii, piper și foi de dafin. O localnică din comuna Vorona, județul Botoșani, menționează că acest preparat este extrem de hrănitor și apreciat în zilele friguroase.

O altă variantă atipică este zacusca de conopidă. Aceasta presupune fierberea buchețelelor de conopidă și combinarea lor cu un sos special din ceapă, roșii, oțet, frunze de pătrunjel, dafin, cimbru și nucșoară sau ulei, lăsat la macerat pentru omogenizarea aromei.

De asemenea, o rețetă modernă extrem de apreciată de cei mici este zacusca de morcovi cu mere. Aceasta aduce un aport ridicat de vitamine și conține morcowi, mere bogate în pectină și vitamina C, vinete, ardei kapia copți, usturoi și bulion, fiind fiartă la foc mic înainte de a fi sterilizată în borcane.