Fenomenul climatic El Nino, care presupune o oscilație naturală ce generează o creștere a temperaturilor la suprafața apei în zonele central și estică ale Oceanului Pacific ecuatorial, ar putea deveni cel mai puternic din istoria măsurătorilor, amplificând astfel impactul schimbărilor climatice provocate de activitatea umană, conform unui material preluat de pe ȘtirileProTV.ro.
Conform buletinului emis lunar de Organizația Meteorologică Mondială (OMM), valorile termice de la suprafața mării din aceste regiuni sunt prognozate să atingă „niveluri record în octombrie, noiembrie şi decembrie, reflectând intensificarea fenomenului El Nino”.
Această evoluție va duce la temperaturi situate peste media normală în numeroase regiuni ale planetei, modificând totodată regimul ploilor și ridicând riscurile de inundații sau secetă în diferite zone geografice.
„El Nino este bine stabilit şi se intensifică rapid. Conform previziunilor OMM, probabilitatea ca acesta să persiste până în februarie 2027 este aproape de 100%, ceea ce l-ar putea face unul dintre cele mai intense episoade înregistrate cel puţin din 1950”, a declarat secretara generală a OMM, Celeste Saulo, citată în comunicat.
Măsurătorile se bazează pe un consens între 13 centre internaționale și naționale, utilizând informații în timp real transmise de sateliți, balize oceanografice și radiosonde, sub coordonarea OMM.
Agenția ONU estimează că El Nino „ar urma să continue să se intensifice înainte de a atinge apogeul în decembrie”, în timp ce Pământul tocmai a încheiat cea mai călduroasă lună august consemnată vreodată.
În ceea ce privește valorile termice din „regiunea Nino 3.4”, o zonă esențială de referință din Pacific, acestea au urcat de la o medie de +1,6 grade Celsius peste normal în iunie 2026, la +2,5 grade Celsius peste normal în august, conform OMM.
Pentru intervalul octombrie-decembrie, indicatorul este așteptat să „ajungă la aproximativ +3,7 grade Celsius şi să atingă valoarea maximă în jurul lunii decembrie”, depășind semnificativ recordul precedent de +2,6 grade Celsius consemnat între noiembrie 2015 și ianuarie 2016.
„El Nino nu aduce căldură suplimentară planetei. El eliberează căldura pe care oceanul a stocat-o deja sub suprafaţa lui – de aceea un fenomen de intensitate mare duce atât de des la unul dintre cei mai calzi ani înregistraţi vreodată (cum a fost în 2024)”, a explicat Saulo.
„Oceanul din care se extrage această căldură este cel mai cald pe care l-am observat vreodată. Pur şi simplu, este mai multă căldură gata să fie eliberată”, a completat aceasta.
Modelul climatic ia în calcul și anumiți factori suplimentari, precum temperaturile de la suprafața Atlanticului tropical, care sunt anticipate să rămână de asemenea deasupra mediilor obișnuite.
Deja, efectele se fac simțite prin fenomene extreme: secetă în America Centrală, care dăunează culturilor și animalelor, și dereglări musonice severe în India.
Specialiștii reamintesc că El Nino reprezintă faza caldă a ciclului Oscilația Sudică El Nino, manifestându-se ciclic la intervale de doi până la șapte ani și alternând cu La Nina.
Potrivit Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene, temperatura medie globală din august a ajuns la 16,96 grade Celsius, egalând iulie 2023.
Totodată, cercetătorii de la Laboratorul de Impact Climatic al Universităţii din Chicago au estimat că acest „super-El Nino” ar putea genera până la 451.000 de decese suplimentare la nivel mondial în intervalul iunie – februarie 2027.
