România trece la ora de iarnă în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, când ceasurile sunt date înapoi de la 4:00 la 3:00, potrivit informațiilor prezentate de redactia.ro. Duminica va avea astfel 25 de ore, însă posibilitatea de a dormi o oră în plus nu garantează o odihnă mai bună.
Schimbarea programului poate perturba temporar ritmul circadian, mecanismul intern care coordonează somnul și starea de veghe, dar și alte procese biologice. În primele zile pot apărea oboseală, dificultăți de concentrare, modificări ale dispoziției sau ale digestiei, fără ca aceste manifestări să fie obligatorii pentru fiecare persoană.
Potrivit medicului Beatrice Mahler, ale cărei explicații sunt redate în material, manifestările asociate unui decalaj de o oră pot dispărea în aproximativ una până la trei zile. Persoanele cu afecțiuni cronice sau probleme de somn se pot adapta mai lent, procesul putând dura până la două săptămâni.
Ritmul biologic reglează atât perioadele de somn și trezire, cât și secreția hormonală și metabolismul. Sincronizarea sa cu mediul depinde în mare măsură de alternanța dintre lumină și întuneric.
În acest proces intervine nucleul suprachiasmatic, o structură cerebrală care primește, prin intermediul retinei, informații despre lumină. Pe baza acestor semnale, organismul își ajustează perioadele de activitate și odihnă.
Modificarea orei oficiale nu este însă însoțită întotdeauna de o adaptare imediată a ritmului intern. Somnolența, foamea sau nevoia de a începe activitățile zilnice pot apărea, pentru o perioadă, la ore care nu corespund noului program.
În privința somnului, unele persoane se pot trezi mai devreme decât de obicei, iar altele pot simți nevoia să se culce la o altă oră, arată redactia.ro, care citează theguardian.com. Calitatea odihnei depinde și de regularitatea programului, de mediul de dormit și de felul în care organismul se acomodează.
Somnolența din timpul zilei, oboseala la trezire și dificultățile de menținere a atenției pot fi mai evidente la persoanele care dorm insuficient sau au deja un program neregulat. Aceste manifestări pot afecta munca, studiul și alte activități care solicită atenție susținută, motiv pentru care materialul recomandă evitarea acumulării unui deficit de somn în perioada de adaptare.
Vârsta, programul profesional, obiceiurile de odihnă și starea generală de sănătate pot influența reacția la schimbarea orei. Persoanele care lucrează în ture sau au ore de somn neregulate pot avea nevoie de o atenție suplimentară pentru menținerea rutinei.
Apropierea sezonului rece înseamnă și zile mai scurte, cu mai puțină lumină naturală, ceea ce poate influența energia și starea generală, mai ales la persoanele sensibile la schimbările sezoniere. Lumina contribuie la reglarea somnului și a stării de alertă și are legătură cu sistemele cerebrale implicate în dispoziție și motivație.
Pe fondul modificării ritmului biologic, unele persoane pot deveni mai iritabile, pot avea mai puțină energie sau se pot concentra mai greu asupra sarcinilor obișnuite. Medicul psihiatru Codrina Rădulescu, citată de HotNews.ro într-un material publicat pe 24 octombrie 2026 și menționată de redactia.ro, subliniază importanța recunoașterii schimbărilor emoționale din această perioadă.
Potrivit specialistei, tranziția către sezonul rece poate constitui un factor de vulnerabilitate pentru persoanele predispuse la anumite probleme psihice sau care au deja un diagnostic. Totuși, oboseala ori tristețea apărute după schimbarea orei nu indică automat o afecțiune.
Ritmul circadian participă și la reglarea senzației de foame și a procesării alimentelor. Beatrice Mahler explică faptul că adaptarea din primele zile poate influența digestia și metabolismul, iar evacuarea gastrică poate fi mai lentă, în special după prima masă a zilei.
Conform explicațiilor medicului, procesarea alimentelor se poate modifica temporar, iar valorile glicemiei și trigliceridelor după masă pot varia. Ritmul modificat poate influența și felul în care organismul folosește și stochează energia, dar aceste efecte nu apar obligatoriu la toate persoanele.
Materialul menționează și cercetări privind schimbările sezoniere ale orei care au semnalat asocieri între perturbarea ritmului circadian și variații temporare ale riscului unor evenimente cardiovasculare. Beatrice Mahler arată că schimbarea bruscă a ritmului poate fi asociată cu o ușoară creștere a incidenței unor asemenea evenimente în zilele imediat următoare.
Aceste asocieri nu înseamnă că trecerea la ora de iarnă va provoca probleme cardiace fiecărei persoane. Pentru cei cu afecțiuni cronice, recomandările prezentate în material sunt respectarea indicațiilor medicilor și menținerea rutinei de tratament.
Pentru o adaptare mai ușoară, materialul recomandă culcarea și trezirea la ore apropiate în fiecare zi, precum și expunerea la lumină naturală dimineața. O plimbare în aer liber sau timpul petrecut într-un spațiu luminos pot ajuta la sincronizarea cu noul orar.
Alte măsuri menționate sunt mesele la ore cât mai regulate, alimentația echilibrată, fără excese, și păstrarea activității fizice, care poate susține starea generală și somnul. În primele două-trei zile, mesele mai ușoare, inclusiv un mic dejun mai ușor, pot fi utile persoanelor care observă o digestie mai lentă.
La oamenii sănătoși, manifestările sunt, de regulă, ușoare și se reduc odată cu adaptarea organismului. Dacă oboseala, tulburările de somn sau schimbările emoționale persistă, se agravează ori afectează activitățile obișnuite, este recomandată consultarea unui specialist.
Orice simptom neobișnuit sau îngrijorător trebuie evaluat medical, fără a fi atribuit automat schimbării orei.
