Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de mir este sărbătorit duminică, 26 octombrie 2025, zi în care este programată, de la ora 12.30, și slujba de sfințire a picturii Catedralei Naționale. Sărbătoarea, asociată în tradiția populară cu începutul iernii și cu ocrotirea păstorilor, este urmată pe 27 octombrie de cinstirea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou Basarabov, ocrotitorul Bucureștilor, potrivit materialului publicat de Știrile ProTV.
La Catedrala Națională, invitații oficiali aflați în interiorul lăcașului se vor închina primii în Sfântul Altar, după care vor urma grupurile din eparhii. Credincioșii vor avea acces în interior numai după ora 20.00.
Luni, 27 octombrie, de la ora 09.00, Sfânta Liturghie arhierească va fi oficiată la Altarul de vară al Catedralei Patriarhale istorice, cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena. Slujba va fi săvârșită de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, și de Preafericirea Sa Daniel, Patriarhul României, împreună cu toți ierarhii ortodocși invitați oficial și cu un număr restrâns de preoți și diaconi.
De Sfântul Dimitrie își sărbătoresc onomastica persoanele numite Dumitru sau Dimitrie, precum și cele care poartă numele Dima, Mitru, Mitică, Mitu, Mitrel, Mitruț, Mitrache, Dimitrel, Dumitra, Dimitra, Dumitrița, Mitrița, Mituța și Mița.
Potrivit News.ro, citată de Știrile ProTV, Sfântul Dimitrie a trăit în timpul împăraților Dioclețian (284-305) și Maximian (286-305). Fiu al prefectului din Tesalonic, el a fost numit guvernator al orașului după moartea tatălui său, datorită calităților sale.
Conform relatării, Maximian s-a mâniat când a aflat că Dimitrie era creștin. La întoarcerea dintr-un război câștigat împotriva sciților, împăratul a cerut organizarea unor praznice în cinstea zeilor în fiecare cetate.
Ajuns la Tesalonic, Maximian l-a întrebat pe Dimitrie dacă era adevărat că își împărțise întreaga avere săracilor și că se închina lui Dumnezeu. Dimitrie și-a mărturisit credința creștină și a condamnat închinarea la zei, fiind apoi întemnițat și ucis cu sulița, potrivit aceleiași relatări.
În Tesalonic există o biserică închinată Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de mir.
În credința populară, Sfântul Dimitrie este considerat vestitorul iernii și patronul păstorilor. Dacă Sfântul Gheorghe este asociat cu sfârșitul iernii și înverzirea naturii, sărbătoarea Sfântului Dimitrie este legată de căderea frunzelor, uscarea plantelor și retragerea căldurii în pământ, odată cu venirea gerului.
Sărbătoarea este însoțită anual de hramuri, pomeni cu colaci și jocuri în jurul focurilor vii. În tradiția prezentată, Sfântul Dumitru este ultima mare sărbătoare a toamnei după hramul Sfintei Parascheva și marchează, potrivit superstițiilor pastorale, începutul iernii.
În ajun, în noaptea de 25 octombrie, se aprind focuri în curți sau pe dealuri, în cadrul obiceiului numit Focul lui Sâmedru. Credința populară spune că persoanele care sar peste flăcări vor fi sănătoase tot anul și ferite de necazuri, nenorociri și boli.
Focului îi sunt atribuite puteri de alungare a fiarelor și de sporire a rodniciei, motiv pentru care cenușa și cărbunii sunt aruncați în grădină după stingere. Femeile împart covrigi, nuci, mere, pâine, struguri și prune uscate celor care sar peste foc.
Tot cu acest prilej sunt pomeniți morții, iar de pomană se oferă coliva de Sâmedru și colaci în formă de cruce.
Unele obiceiuri ale păstorilor urmăresc să prevestească iarna. Aceștia așază un cojoc pe iarbă, între oi: potrivit superstiției, dacă pe el se culcă o oaie neagră, iarna va fi bună, iar dacă se așază una albă, va fi aprigă.
O altă superstiție privește mișcarea oilor în dimineața sărbătorii. Dacă prima oaie trezită este albă și pornește spre sud, se consideră că iarna va fi grea; dacă este neagră și pleacă spre nord, iarna ar urma să fie ușoară.
În Bucovina există credința că semănarea usturoiului după Sfântul Dumitru aduce pagubă în anul următor. În Oltenia, respectarea tuturor tradițiilor sărbătorii este considerată o condiție pentru protejarea de necazuri și primejdii.
Tot potrivit credinței populare, folosirea pieptănului de Sfântul Dumitru ar atrage necazuri și primejdii. În unele zone, țăranii îl cinstesc pe Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de mir drept cel care le-a dat oamenilor vinul folosit la împărtășanie.
Gospodinele spun că varza trebuie pusă la murat după această sărbătoare, pentru a fi bună și a se păstra întreaga iarnă. Sfântul Dumitru era și un termen pentru încheierea învoielilor dintre proprietarii oilor și ciobani, stabilite de Sfântul Gheorghe, obicei reflectat în expresia populară „la Sân-Gheorghe se încaieră câinii, iar la Sâmedru se sfădesc stăpânii”.
Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou Basarabov, cinstit pe 27 octombrie, s-a născut la sud de Dunăre, în Bulgaria. A trăit în secolul al XIII-lea, în timpul imperiului vlaho-bulgar de la Târnovo, întemeiat de frații Petru și Asan, și s-a retras într-o peșteră pentru a duce o viață ascetică.
Nu se cunosc durata șederii sale în peșteră și nici momentul morții. Potrivit tradiției, înainte de a muri s-ar fi așezat singur între două lespezi de piatră, ca într-un sicriu.
Moaștele sale au fost așezate în iunie 1774 în actuala Catedrală Patriarhală din București.
