Prognoza pentru iarna 2026-2027 indică ninsori sub media sezonieră în mare parte din Europa, inclusiv în sud-estul continentului, potrivit actualizării din octombrie publicate de Severe Weather Europe. Pentru România, modelele sugerează deocamdată o probabilitate mai mare a unor temperaturi peste normal, mai ales în a doua parte a sezonului, fără să excludă episoade de ger, ninsori abundente sau viscole.
Analiza se bazează pe rezultatele a șase modele sezoniere și compară în detaliu estimările sistemelor ECMWF SEAS5 și UKMO GloSea6 pentru perioada decembrie 2026-februarie 2027. Sinteza celor două sisteme arată cantități de ninsoare sub nivelul obișnuit în toate cele șapte regiuni europene analizate.
Față de estimările din septembrie, actualizarea din octombrie reduce cantitățile de zăpadă prognozate în fiecare dintre aceste regiuni. Cele mai mari revizuiri în scădere vizează sudul și centrul Europei.
În sud-estul continentului, estimarea ECMWF a trecut de la cantități ușor peste medie în septembrie la valori sub medie în octombrie. România se încadrează în această tendință regională.
Estimările lunare arată însă perspective mai favorabile ninsorilor în a doua parte a iernii, în unele regiuni estice și nordice. Februarie se evidențiază în anumite zone din centrul-estul și nord-estul Europei, precum și în părți ale nordului continentului, iar pentru martie se menține un semnal favorabil în extremitatea nordică.
O altă incertitudine privește o posibilă perturbare a vortexului polar la începutul lunii noiembrie. Nu este clar dacă un asemenea episod ar rămâne izolat sau ar deschide o perioadă mai lungă de instabilitate a circulației stratosferice.
Potrivit analizei, nici producerea unei încălziri stratosferice bruște nu ar permite stabilirea certă a efectelor asupra vremii din Europa și America de Nord. Acestea ar depinde de numeroși factori suplimentari.
Săptămânile de după actualizare sunt considerate importante pentru evaluarea perspectivelor sezonului rece. Dacă modelele vor continua să indice în mod stabil o slăbire sau o divizare a vortexului polar, analiza arată că ar fi justificată o monitorizare mai atentă a posibilelor modificări ale circulației atmosferice.
SEAS5 este sistemul de prognoză sezonieră al Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, cunoscut prin acronimul ECMWF. Acesta generează lunar 51 de simulări ale evoluției condițiilor atmosferice și oceanice pentru următoarele șapte luni.
Calculele sunt realizate cu un model care descrie interacțiunile dintre atmosferă, ocean, uscat și gheața marină, la o rezoluție de aproximativ 36 de kilometri. Cele 51 de simulări alcătuiesc un ansamblu, iar distribuția rezultatelor permite estimarea probabilității ca o perioadă să fie mai caldă, mai rece, mai umedă sau mai uscată decât valorile de referință.
Hărțile sezoniere prezintă frecvent anomalii, adică abateri față de climatologia modelului. În cazul ninsorilor, o anomalie negativă înseamnă o cantitate estimată sub nivelul obișnuit pentru regiunea și intervalul analizate.
