Creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil pe 8 noiembrie 2026, într-o duminică. Sărbătoarea este însoțită de participarea la slujbe, rugăciuni pentru sănătatea și ocrotirea familiei și pomenirea celor decedați, potrivit noutati.info.
În tradiția populară românească, ziua este asociată și cu împărțirea de alimente în memoria celor decedați. Darurile diferă în funcție de posibilitățile fiecărei familii și de obiceiurile locale.
Potrivit sursei citate, nu există obligația de a împărți un anumit număr de pachete și nici o regulă bisericească prin care toți credincioșii să fie obligați să ofere aceleași alimente. În 2026, sărbătoarea nu este într-o zi de post, astfel că pot fi împărțite și preparate de dulce.
Printre alimentele oferite se numără colacii și pâinea, considerate simboluri ale hranei și comuniunii, precum și coliva, pregătită pentru pomenirea celor decedați. Pot fi împărțite și mere, pere, struguri sau alte fructe de sezon, mâncăruri tradiționale gătite în familie, plăcinte, cozonac și prăjituri de casă.
În multe regiuni ale țării, colacul este așezat alături de colivă, fructe și o lumânare. În tradiția ortodoxă prezentată de sursă, grâul din care se prepară coliva simbolizează învierea și speranța vieții veșnice.
Credincioșii care doresc să facă o pomenire pot duce la biserică pomelnice cu numele celor decedați și pot cere preotului îndrumări privind rânduiala potrivită. În dimineața sărbătorii, mulți aleg să aprindă o lumânare și să rostească o rugăciune către Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil.
Participarea la Sfânta Liturghie, rugăciunea pentru familie și sprijinirea celor aflați în nevoie sunt prezentate drept modalități de cinstire a zilei. În unele familii, se pregătesc pachete pentru vecini, rude sau persoane singure, în amintirea părinților, bunicilor și a altor membri ai familiei care au murit.
Darurile pot ajunge la persoane sărace, vârstnici singuri, familii cu copii care trec prin dificultăți sau la oricine are nevoie de ajutor. Conform tradiției creștine descrise în material, milostenia presupune sinceritate, fără căutarea laudei ori a unei răsplăți.
Sursa subliniază că, în învățătura creștină, pomana este un act de iubire față de aproapele, nu un mijloc de a obține noroc sau iertarea păcatelor. Accentul cade pe intenția celui care oferă și pe grija pentru beneficiar, nu pe valoarea alimentelor: darul poate consta și într-o pâine, un fruct sau o masă caldă.
În credința populară, Sfântul Mihail este considerat un apărător împotriva răului, iar Sfântul Gavriil este asociat cu vestirea veștilor bune și împlinirea voii lui Dumnezeu. În unele zone din România se aprind lumânări atât pentru cei vii, cât și pentru cei decedați, ca expresie a dorinței de ocrotire a celor dragi și de păstrare a memoriei celor dispăruți.
Alte tradiții populare îndeamnă la evitarea certurilor, a vorbelor grele și a supărărilor, în spiritul păcii și al împăcării. Materialul citat pune accent pe rugăciune, amintirea celor dragi și ajutorarea celorlalți, în locul respectării obiceiurilor doar din teamă sau obligație.
