Moșii de toamnă din 2026 sunt sâmbătă, 7 noiembrie, zi în care credincioșii ortodocși îi pomenesc pe cei decedați. Cunoscută și drept Sâmbăta Morților, această zi este dedicată rugăciunii și împărțirii de daruri în memoria celor pomeniți, potrivit informațiilor prezentate de Redacția.ro.
Pomenirea are loc în prima sâmbătă din noiembrie, cu o zi înainte de sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, prăznuiți pe 8 noiembrie. Postul Crăciunului începe pe 15 noiembrie, astfel că pachetele împărțite cu această ocazie pot cuprinde și preparate cu carne, lapte sau ouă.
În dimineața de 7 noiembrie sunt oficiate Sfânta Liturghie și slujba Parastasului. Credincioșii aduc de obicei la biserică, în coșuri acoperite cu ștergare, colivă, colaci, vin și lumânări, alături de pomelnicul cu numele celor pe care doresc să îi pomenească.
Pe pomelnic sunt trecute numele de botez ale celor decedați, scrise citeț pentru a putea fi citite de preot în timpul slujbei. Grâul folosit la colivă este asociat cu învierea și viața veșnică, iar lumânarea simbolizează lumina credinței.
După binecuvântarea darurilor, acestea sunt împărțite rudelor, vecinilor, persoanelor nevoiașe sau celor prezenți la slujbă. Printre alimentele oferite se numără coliva din grâu sau arpacaș, cu nucă și zahăr, colacii și pâinea.
Pachetele pot conține și mâncare gătită, precum sarmale, friptură ori alte preparate, fructe de sezon, în special mere, pere și struguri, dar și prăjituri sau plăcinte. Vinul face parte dintre darurile obișnuite și este adus la biserică pentru slujba de pomenire.
În unele zone sunt oferite și farfurii, căni, pahare sau prosoape, în funcție de obiceiurile păstrate în familie. O altă tradiție este împărțirea mâncării calde, pornind de la credința că aburul ar ajunge simbolic la sufletele celor decedați și le-ar aduce alinare.
Obiceiul mâncării calde și superstițiile asociate acestei zile țin de folclor, nu de regulile Bisericii. Între practicile populare transmise între generații și încă respectate în unele gospodării se află evitarea măturatului și a spălatului rufelor.
Potrivit acestor credințe, praful ridicat prin măturare ar ajunge în ochii sufletelor care s-ar întoarce simbolic printre cei vii, iar apa murdară de la spălat ar tulbura sufletele pomenite. Tot tradiția populară prevede evitarea cusutului, a torsului și a muncilor grele din gospodărie, pentru ca ziua să fie rezervată rugăciunii și faptelor bune.
Certurile, vorbele urâte și refuzul de a ajuta o persoană aflată în nevoie sunt, de asemenea, considerate nepotrivite într-o zi de pomenire. Aceste îndemnuri sunt prezentate în material alături de celelalte obiceiuri populare, distinct de rânduiala bisericească.
Credincioșii merg și la cimitir, unde curăță mormintele, așază flori și aprind lumânări. Potrivit materialului, cei mai mulți pregătesc locurile de veci din ajun, pentru a dedica sâmbăta rugăciunii, iar în unele localități preoții oficiază pomeniri la morminte, în funcție de programul fiecărei parohii.
În multe familii este aprinsă câte o lumânare pentru fiecare persoană pomenită, în timp ce altele păstrează candela aprinsă întreaga zi, în amintirea părinților și bunicilor. În credința populară, această lumină ar călăuzi sufletele celor decedați.
Tot folclorului îi aparține ideea că sufletele s-ar întoarce pentru scurt timp în casele în care au trăit. De această credință este legat obiceiul din unele regiuni de a lăsa pe masă pâine, colivă sau alte bucate.
Alte tradiții prevăd ca primul dar să fie împărțit dimineața, înainte ca familia să se așeze la masă. În unele sate exista și obiceiul de a evita noaptea drumurile pustii și răscrucile.
În plan religios, ziua este consacrată rugăciunii pentru cei decedați și milosteniei. Potrivit informațiilor prezentate de Redacția.ro, nu există un număr obligatoriu de pachete și nici o valoare minimă a darurilor împărțite.
