Postul Crăciunului începe duminică, 15 noiembrie 2026, și se încheie joi, 24 decembrie, în Ajunul Nașterii Domnului. Perioada de post durează 40 de zile și cuprinde, potrivit calendarelor ortodoxe citate în material, 14 zile cu dezlegare la pește: șase în noiembrie și opt în decembrie.
Lăsatul Secului este sâmbătă, 14 noiembrie, ultima zi înaintea postului în care credincioșii ortodocși pot consuma carne, lapte, brânzeturi și ouă. Prima dezlegare la pește este pe 21 noiembrie, de Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, iar ultima pe 19 decembrie.
În noiembrie, zilele cu dezlegare la pește sunt sâmbătă, 21 noiembrie, duminică, 22 noiembrie, luni, 23 noiembrie, sâmbătă, 28 noiembrie, duminică, 29 noiembrie, și luni, 30 noiembrie, de Sfântul Apostol Andrei.
În decembrie, peștele este permis marți, 1 decembrie, joi, 3 decembrie, sâmbătă, 5 decembrie, și duminică, 6 decembrie, de Sfântul Ierarh Nicolae. Celelalte dezlegări sunt luni, 7 decembrie, sâmbătă, 12 decembrie, de Sfântul Spiridon, duminică, 13 decembrie, și sâmbătă, 19 decembrie.
Intervalul 15–20 noiembrie nu include nicio dezlegare la pește. Nici în perioada 20–24 decembrie, considerată cea mai aspră parte a postului, nu este permis peștele, inclusiv duminică, 20 decembrie.
Pentru untdelemn și vin, Alba24, citând calendarul Patriarhiei Române, menționează datele de 17, 19, 24 și 26 noiembrie. Pentru luna decembrie, calendarul publicat de CrestinOrtodox.ro indică zilele de 4, 8, 10, 15, 17 și 22 decembrie.
Regulile mănăstirești prezentate de Agerpres pe baza informațiilor Agenției Basilica prevăd ajunare lunea, miercurea și vinerea până după-amiaza, între orele 15:00 și 16:00. După acest interval se consumă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn.
Marțea și joia sunt îngăduite legumele fierte cu untdelemn și vinul. Regula generală permite peștele sâmbăta și duminica, în afara perioadei mai aspre dinaintea Crăciunului, însă calendarul prezentat pentru 2026 nu indică dezlegare duminică, 15 noiembrie.
Există și excepții în funcție de sărbători: dacă o sărbătoare cu doxologie mare cade luni, marți sau joi, se acordă dezlegare la pește. Dacă miercurea sau vinerea este o sărbătoare cu priveghere ori hramul bisericii, sunt permise untdelemnul, peștele și vinul, astfel că rânduiala poate diferi ușor între parohii.
Aceste prevederi descriu tradiția monahală, în timp ce mulți credincioși țin postul prin renunțarea la alimentele de origine animală. Pentru situații precum boala, sarcina sau vârsta înaintată, recomandarea din material este solicitarea îndrumării preotului duhovnic și medicului; calendarul parohiei și indicațiile preotului sunt repere și pentru verificarea zilelor de dezlegare.
În perioada postului sunt evitate carnea, laptele, brânzeturile, ouăle și preparatele care le conțin. Mesele pot include legume, fructe, fasole, cartofi, ciuperci, orez, pâine și alte alimente de post, pregătite potrivit rânduielii zilei.
Printre preparatele obișnuite se numără sarmalele de post, ciorba de legume, zacusca și murăturile. Pentru produsele gata preparate, materialul recomandă citirea etichetelor, deoarece biscuiții, pâinea sau sosurile pot conține lapte praf, ouă ori unt.
În zilele cu dezlegare, meniul poate include pește, iar multe familii își pregătesc din timp mesele pentru Sfântul Andrei și Sfântul Nicolae. În 2026, aceste sărbători cad luni, 30 noiembrie, respectiv duminică, 6 decembrie.
Ajunul Crăciunului, 24 decembrie, are o rânduială de post aspru. Potrivit calendarelor ortodoxe menționate, se mănâncă numai seara, iar alimentele indicate sunt grâul fiert îndulcit cu miere, poamele, covrigii sau turtele de făină.
Obiceiurile diferă între regiuni, iar unii credincioși ajunează până la apariția Luceafărului de seară, în amintirea stelei care a vestit Nașterea Domnului. Crăciunul este vineri, 25 decembrie, urmat de Soborul Maicii Domnului, pe 26 decembrie, și de Sfântul Apostol și Arhidiacon Ștefan, pe 27 decembrie.
Între sărbătorile postului, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie, este marcată cu cruce roșie și are dezlegare la pește indiferent de ziua săptămânii. Tot atunci încep cântările Nașterii Domnului.
Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României, este sărbătorit cu cruce roșie pe 30 noiembrie. Sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, din 6 decembrie, este asociată cu darurile puse în ghetuțele copiilor.
Pe 13 decembrie este Duminica Sfinților Strămoși, iar pe 20 decembrie începe înainte-prăznuirea Nașterii Domnului. Agerpres amintește că, în mod tradițional, colindele se cântă în afara bisericilor după sărbătoarea Sfântului Andrei.
În privința duratei postului, Agerpres arată că Sinodul Local din Constantinopol, din 1166, a stabilit cele 40 de zile, începând cu 15 noiembrie. Anterior, durata varia de la o săptămână la șase săptămâni.
Primele mențiuni sunt plasate în secolele IV și V, la Fericitul Augustin și la Leon cel Mare, episcopul Romei. Acesta din urmă a rostit nouă cuvântări despre post și îl numea „postul din luna a zecea”.
În tradiție, cele 40 de zile amintesc de postul lui Moise pe Muntele Sinai. Unii tâlcuitori asociază pregătirea celor care așteptau Legea cu pregătirea creștinilor pentru Nașterea Domnului.
Durata poate varia în unele calendare: în 2025, postul a început vineri, 14 noiembrie, și a avut 41 de zile. În 2026, 14 noiembrie cade sâmbăta, iar începutul postului rămâne la data obișnuită.
Postul Crăciunului este considerat de asprime mijlocie, asemănător Postului Sfinților Apostoli și mai puțin aspru decât Postul Paștelui. În tradiția Bisericii, el presupune și rugăciune, milostenie, iertare și împăcare, precum și renunțarea la certuri, bârfă și gânduri negative.
Perioada este asociată și cu pregătirea Fecioarei Maria pentru nașterea Mântuitorului, precum și cu pilda lui Daniel și a celor trei tineri din Babilon. Mulți credincioși participă mai des la slujbe, se spovedesc și se împărtășesc înainte de Crăciun.
